În ziua 1674 de război, Kievul a fost lovit din nou cu rachete balistice. Două persoane au murit și alte opt au fost rănite în atacul din noaptea de miercuri spre joi. Fragmentele unei rachete au avariat o maternitate și au incendiat mașini într-o parcare din apropiere. Au fost afectate și locuințe, un centru de diagnostic și depozite.
Atacul asupra capitalei a făcut parte dintr-un val mult mai larg. Rusia a lansat 282 de drone și mai multe tipuri de rachete asupra Ucrainei. Apărarea antiaeriană a anunțat că a neutralizat 227 de ținte până joi dimineață, însă lovituri au fost înregistrate în 13 locuri. În regiunea Odesa, două persoane au fost rănite. Au fost avariate un spital, o școală, locuințe, un centru comercial și depozite de alimente. O dronă a provocat pagube și lângă un bloc din Hmelnițkîi.
Războiul s-a făcut simțit și în România. O țintă aeriană a intrat în spațiul aerian național și a rămas acolo aproximativ patru minute, înainte să se prăbușească lângă Solca, în județul Suceava. Autoritățile au găsit o dronă de mici dimensiuni. Nu au fost victime sau pagube materiale.
La New York, Volodimir Zelenski a cerut parlamentarilor americani rachete interceptoare și sancțiuni mai puternice împotriva Rusiei. Tot acolo a vorbit despre trei posibile căi spre un armistițiu: oprirea reciprocă a atacurilor asupra infrastructurii energetice, protejarea transportului pe Marea Neagră și negocieri trilaterale cu participarea Statelor Unite. Niciuna nu a dus deocamdată la un acord, iar Zelenski spune că nu vede semne că Putin ar accepta o întâlnire a liderilor.
Pe front, președintele ucrainean susține că Rusia a pierdut aproape 249.000 de militari în primele opt luni ale anului, pentru un câștig teritorial de puțin peste 1.000 de kilometri pătrați. Aceste cifre nu au fost confirmate independent.
Între timp, 51 de țări au cerut protejarea navigației în Marea Neagră. Lituania, Letonia și Estonia solicită bani europeni pentru apărarea împotriva dronelor, iar ministrul polonez de Externe i-a transmis direct lui Serghei Lavrov un mesaj pentru Putin: „Ajunge!”.
Atacurile Rusiei
- Doi morți la Kiev – Rusia a atacat din nou Kievul cu rachete balistice în noaptea de miercuri spre joi. Două persoane au murit și opt au fost rănite, potrivit Kiev Independent. În districtul Podilskîi, fragmentele unei rachete au căzut lângă o maternitate, au avariat fațada și ferestrele clădirii și au incendiat mașini într-o parcare. O persoană a murit. Au fost afectate și un centru de diagnostic, locuințe și depozite din alte cartiere.
- Aproape 300 de drone – Rusia a lansat 282 de drone și mai multe tipuri de rachete asupra Ucrainei, începând de miercuri seară. Până joi, la ora 8:00, apărarea antiaeriană neutralizase 219 drone, patru rachete Zircon, trei rachete balistice și o dronă-rachetă Banderol/Dan-T, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, citate de Ukrinform. Au fost înregistrate lovituri în 13 locuri, iar resturi ale țintelor doborâte au căzut în alte zece. Principalele ținte au fost regiunile Kiev și Odesa.
- Spital și școală avariate la Odesa – Două persoane au fost rănite în regiunea Odesa, lovită în cursul aceluiași atac de amploare. Au fost avariate acoperișul unei secții de spital, o școală, locuințe, un centru comercial și depozite de alimente, a anunțat șeful administrației regionale, Oleh Kiper. În orașul Odesa, autoritățile au raportat pagube la o unitate medicală și la zece clădiri de locuințe.
- Dronă lângă un bloc – O dronă rusească a lovit joi dimineață în apropierea unui bloc din orașul Hmelnițkîi, în vestul Ucrainei. Ferestrele clădirii au fost sparte, iar balcoanele și mai multe mașini au fost avariate, a anunțat primarul Oleksandr Sîmcișîn, citat de Ukrainska Pravda.
Situația pe front
- Bilanțul prezentat de Zelenski – Rusia a pierdut aproape 249.000 de militari în primele opt luni ale acestui an pentru a ocupa puțin peste 1.000 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean, a susținut Volodimir Zelenski în discursul său la Adunarea Generală a ONU, relatează Kyiv Post. Potrivit președintelui, Ucraina a recuperat deja o parte însemnată din terenul pierdut în această perioadă. Cifrele privind pierderile rusești provin de la partea ucraineană și nu au fost verificate independent. Zelenski a mai spus că Vladimir Putin continuă să le promită interlocutorilor americani cucerirea întregii regiuni Donețk în câteva luni. Liderul ucrainean a respins din nou cedarea de teritorii drept condiție pentru încheierea războiului.
Alte informații relevante
- Dronă căzută în Suceava – O țintă aeriană a pătruns joi dimineață în spațiul aerian al României prin zona județului Botoșani și a rămas deasupra teritoriului național aproximativ patru minute. S-a prăbușit lângă localitatea Solca, din județul Suceava, fără să provoace victime sau pagube materiale. Echipele MAI au securizat zona și au identificat o dronă de mici dimensiuni; la locul căderii nu a izbucnit niciun incendiu. Un elicopter IAR-330 SOCAT a decolat la ora 7:21 de la Baza 95 Aeriană Bacău pentru monitorizarea situației. Detalii AICI.
- Trei căi spre un armistițiu – Ucraina discută un armistițiu reciproc asupra infrastructurii energetice, unul privind transportul pe Marea Neagră și o posibilă negociere în trei, alături de Rusia și Statele Unite, a declarat Volodimir Zelenski, citat de Ukrinform. Varianta maritimă ar acoperi nu doar exporturile de cereale, ci și transportul altor mărfuri. Pentru discuțiile trilaterale, Kievul ia în calcul mai întâi întâlniri între echipe tehnice, dar Zelenski spune că nu vede încă vreun semn că Putin ar accepta o reuniune a liderilor.
- 51 de țări cer protejarea navigației – Cincizeci și una de țări au susținut o declarație comună în sprijinul Ucrainei și al circulației navelor în Marea Neagră, în contextul reuniunilor ONU de la New York. Anunțul a fost făcut de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, potrivit Kiev Independent. Semnatarii condamnă atacurile Rusiei asupra civililor și infrastructurii ucrainene. Printre ei se află majoritatea statelor europene, alături de Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud și alte țări. Apelul vine pe fondul atacurilor asupra navelor comerciale și porturilor ucrainene. Este o poziție diplomatică comună, nu anunțul unui nou acord de încetare a focului pe mare.
- Bani pentru apărarea antidrone – Lituania, Letonia și Estonia au cerut Comisiei Europene sprijin financiar suplimentar pentru mijloace de apărare împotriva dronelor. Cele trei state vor să cumpere echipamente împreună și să acorde prioritate furnizorilor europeni, a declarat ministrul lituanian al Apărării, Robertas Kaunas, citat de TVP World. Oficialul nu a precizat suma solicitată. Presa finlandeză a relatat că ar fi vorba despre 500 de milioane de euro, cifră care nu a fost confirmată în declarația ministrului. Solicitarea vine după incidente în care drone au pătruns în spațiul aerian din regiunea baltică. Cererea vizează achiziții comune. Finanțarea nu a fost încă anunțată ca aprobată.
- Mesaj direct pentru Lavrov – Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, i s-a adresat direct lui Serghei Lavrov la ONU și i-a cerut să-i transmită lui Vladimir Putin că trebuie să oprească războiul. „Serghei, știu că asculți. Spune-i șefului tău: Ajunge!”, a spus Sikorski, potrivit TVP World. Șeful diplomației poloneze a susținut că Rusia nu poate câștiga războiul, după mai bine de patru ani în care nu a reușit să cucerească Ucraina. Declarația a venit în timp ce la New York se discută din nou despre condițiile unei încetări a focului, iar atacurile asupra orașelor ucrainene continuă. Mesajul lui Sikorski este o luare de poziție politică, fără anunțarea unei noi măsuri împotriva Moscovei.
- Dialog între Kiev și Teheran – Miniștrii de Externe ai Ucrainei și Iranului, Andrii Sîbiha și Abbas Araghchi, au discutat la New York despre evitarea agravării tensiunilor dintre cele două țări. Au convenit să păstreze deschise canalele de comunicare, relatează Kiev Independent. Relația este tensionată de sprijinul acordat Rusiei de Teheran și de folosirea dronelor Shahed în atacurile asupra Ucrainei. Sîbiha a descris întâlnirea drept o continuare a discuției purtate în iulie, după ce Ucraina a lovit o navă despre care afirma că transporta încărcătură militară între Rusia și Iran. Ministerul iranian de Externe a susținut atunci că era vorba despre o navă comercială. Nu a fost anunțat un acord în urma întâlnirii de la ONU.
„România mă persecută de 30 de ani”. Paul de România cere justiției franceze să oprească predarea sa către București
BERD estimează un declin de 0,2% al PIB-ului României în acest an și avertizează că riscurile negative persistă
Simona Halep, îndrăgostită de noul sport în care e implicată: "Cea mai tare vară"
Încă șapte persoane arestate după violențele de la protestul oierilor. Bilanțul a ajuns la 17
