Președintele american Donald Trump a lansat una dintre cele mai dure amenințări la adresa Iranului chiar de la tribuna Adunării Generale a ONU, evocând deschis posibilitatea de a „anihila” ţara dacă nu va exista un acord.
Retorica sa, combinată cu avertismentele adresate Cubei, Venezuelei și Curții Penale Internaționale, a transformat discursul într-o demonstrație de forță care contrastează puternic cu misiunea forumului internațional creat pentru prevenirea conflictelor.
Donald Trump are obiceiul de a-i pune în dificultate pe delegații participanți la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. Însă, anul acesta, președintele american se poate să-l fi eclipsat chiar şi pe fostul lider sovietic Nikita Hrușciov, evocând posibilitatea distrugerii unui alt stat membru al ONU, arată o analiză The Guardian, scrisă de corespondentul din SUA Robert Tait.
În 1960, Nikita Hrușciov și-a scos pantoful și a bătut cu el în pupitrul din sala ONU, în semn de protest față de discursul unui alt delegat. De atunci, reuniunea anuală nu a mai fost martora unei asemenea demonstrații de beligeranță din partea unui lider al unei superputeri.
Dar declarația lui Trump a părut și mai șocantă.
La 11 minute de la începutul discursului său de 40 de minute, președintele SUA a anunțat că are „o decizie importantă de luat” în privința Iranului, care a opus o rezistență mult mai fermă decât anticipase Trump atunci când a decis să pornească războiul împotriva acestei țări, în februarie.
„Se va ajunge la un acord cu Iranul care să-i permită să se reconstruiască și să devină o țară mult mai puternică decât a fost vreodată? Sau anihilez Republica Islamică și o fac rapid, fără să le dau vreodată șansa de a ucide și distruge din nou oameni și țări? Îi împing în Iad, fără nicio șansă de supraviețuire și fără nicio speranță pentru măreția viitoare sau pentru generațiile următoare?”, a întrebat Trump.
Lumea s-ar putea să fi devenit deja obișnuită cu amenințările lui Trump de a trimite Iranul „în epoca de piatră” sau de a-i distruge civilizația. Aceste amenințări au fost formulate atât de des, iar uneori au fost urmate de încetarea focului sau de negocieri.
Însă să le auzi rostite într-un forum creat în urma celui de-Al Doilea Război Mondial, cu obiectivul explicit de a preveni conflictele viitoare, a fost tulburător, scrie Robert Tait..
Iranul, în centrul discursului lui Trump
Iranul a ocupat o mare parte din discursul lui Trump, care a început cu o listă de realizări pe care președintele și le-a atribuit și care păreau mai potrivite pentru un public intern.
Indiferent dacă ultima amenințare trebuie luată sau nu ad litteram, puține dintre afirmațiile lui Trump despre Iran au fost liniștitoare.
Trump a afirmat de două ori, în mod eronat, că regimul teocratic se află la putere de 51 de ani. În realitate, revoluția islamică ce l-a înlăturat pe fostul șah pro-occidental Mohammad Reza Pahlavi și a instaurat actualul regim a avut loc în urmă cu 47 de ani, în 1979.
Trump a invocat, de asemenea, cifre aparent exagerate privind numărul iranienilor uciși în protestele antiguvernamentale din luna ianuarie, cu câteva săptămâni înainte de război.
„Același regim și-a măcelărit peste 72.000 dintre cetățeni în acest an”, a spus Trump, susținând astfel declarația sa repetată potrivit căreia Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să obțină arme nucleare.
Nu a fost stabilit niciun bilanț definitiv al victimelor. Însă estimările anterioare privind numărul persoanelor ucise în reprimarea brutală a protestelor din ianuarie – chiar și cele prezentate anterior chiar de Trump – au fost mult mai mici.
Retorica amenințătoare nu s-a limitat la Iran
Membri ai delegației cubaneze au fost văzuți părăsind sala în timp ce Trump prezicea prăbușirea iminentă a regimului comunist al țării, care se confruntă cu o criză alimentară și umanitară în contextul înăspririi embargoului american.
„Este un stat complet eșuat, eșuează ca niciodată până acum și va cădea”, a spus Trump. „Marco Rubio, secretarul de Stat al SUA, gestionează o negociere. Este profund implicat în negocierile cu Cuba. Să vedem ce se întâmplă.”
Acțiunile SUA în Venezuela, unde forțele speciale americane l-au capturat în ianuarie pe liderul Nicolás Maduro și l-au transportat la New York pentru a răspunde unor acuzații de trafic de droguri, au fost de asemenea prezentate ca un avertisment pentru ceilalți adversari ai Washingtonului.
Declarația a transmis totodată un mesaj clar despre modul în care administrația americană ar putea acționa în America Latină, considerată în mod tradițional „curtea din spate” a SUA, dacă interesele Washingtonului ar fi amenințate.
„Acțiunile noastre în Venezuela sunt dovada că Statele Unite nu vor mai permite amenințărilor la adresa Americii să-și creeze un punct de sprijin nicăieri în emisfera vestică și, dacă va fi necesar, ne vom folosi de forța militară fără egal pentru a proteja interesele naționale vitale ale Statelor Unite”, a declarat Trump.
Președintele american a lăudat fără rezerve un acord petrolier recent încheiat de SUA cu președintele interimar al Venezuelei, Delcy Rodríguez, despre care a susținut că ar oferi Statelor Unite și Venezuelei controlul comun asupra a peste 60% din petrolul mondial.
„Poate că a fost cea mai mare afacere încheiată vreodată. Învingătorul își ia partea – cu toții ați auzit această expresie”, a spus Trump.
Atac la Curtea Penală Internațională
Trump a avut o atitudine profund ostilă și față de Curtea Penală Internațională, pe care a numit-o „o instituție scăpată de sub control” și „un grup de oameni răi”.
„Nu vom permite niciodată ca militarii americani sau oricine altcineva să fie anchetați sau supuși unor procese-spectacol de către un tribunal antiamerican care nu are jurisdicție asupra noastră”, a declarat el.
Mesaje mai prietenoase pentru aliații SUA
Având în vedere poziția sa combativă față de adversarii Statelor Unite, pentru aliații tradiționali ai Washingtonului a fost probabil o ușurare faptul că Trump a avut de această dată cuvinte relativ amabile la adresa lor.
Tonul a fost foarte diferit de discursul său de la Adunarea Generală de anul trecut, când i-a avertizat pe aliații europeni că „țările voastre merg toate în Iad” din cauza imigrației.
De această dată, Trump l-a lăudat pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, numindu-l „un lider extraordinar”. Este o schimbare semnificativă față de criticile sale anterioare la adresa Alianței, pe care o numise „învechită” și „un tigru de hârtie”.
Trump a lăudat și Danemarca, numind-o „o țară incredibilă, frumoasă”, la doar câteva zile după ce a anunțat un acord cu Copenhaga privind Groenlanda, după o perioadă îndelungată de tensiuni legate de teritoriu, pe care președintele american amenințase anterior că îl va anexa.
- Acord istoric privind Groenlanda: SUA își extind prezența militară, iar înțelegerea rămâne valabilă și dacă insula devine independentă
- De ce „triumful” lui Trump din Groenlanda este, de fapt, un fiasco
Trump deschide un nou front: inteligența artificială
Cu problema Groenlandei aparent soluționată, cel puțin pentru moment, președintele american și-a anunțat intenția de a-și demonstra forța într-un nou domeniu: inteligența artificială sau AI.
Reluând idei exprimate recent pe rețelele sociale, Trump a calificat apelurile pentru încetinirea dezvoltării AI, pe motiv că ritmul rapid al acesteia reprezintă o amenințare existențială pentru omenire, drept o „conspirație globalistă”.
El a asociat aceste temeri cu aceleași forțe pe care le-a acuzat că promovează avertismentele privind schimbările climatice, fenomen pe care Trump l-a numit în mod eronat, de mult timp, o „farsă”.
O parte a soluției, a spus el, ar fi schimbarea denumirii tehnologiei.
De acum înainte, aceasta nu ar mai trebui numită „artificială” – „face să pară falsă, iar ea nu este falsă” –, ci „superinteligență” în toate documentele guvernului american.
„Bun venit în noua lume a superinteligenței”, a declarat Trump. „Să vedem dacă prinde. Este mult mai exact. Să vedem dacă am vreo putere. Poate că am, poate că nu.”
B.B.
Kelemen Hunor: Am ajuns la concluzia că mergem și ne asumăm acest vot pentru Guvernul Siegfried Mureșan
Primele transferuri pregătite de FCSB după venirea lui Reghecampf: "Dau 3-4 milioane de euro"
Judecătorul care a făcut dezvăluiri în documentarul Recorder, trimis în fața CSM. Laurențiu Beșu riscă o sancțiune disciplinară
România, a doua cea mai mare scumpire din UE la benzină, dar mult mai mică la motorină. Topul țărilor UE după taxele incluse în prețul la pompă
