Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, Parlamentului cererea de reexaminare a Legii privind respingerea ordonanţei de urgenţă 123/2020 pentru modificarea art. 3 din Legea 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii.
Cum motivează Iohannis
Şeful statului arată că prin această ordonanţă, Guvernul a stabilit o aplicare treptată a majorării alocaţiilor impuse de Parlament prin Legea 14/2020 privind aprobarea OUG 9/2019, identificând resursele necesare acordării de la 1 august 2020 a unei creşteri de 20% din mărirea preconizată, cuantum de natură să poată fi acoperit prin efortul financiar al statului în contextul actual.
El indică faptul că, potrivit expunerii de motive şi fundamentării realizate de Guvernul la emiterea OUG 123/2020, suma totală plătită pentru acoperirea alocaţiei de stat pentru copii a fost, în anul 2019, de 6.400.000.000 lei, iar pentru aplicarea Legii 214/2019, prin care cuantumul alocaţiei de stat s-a majorat cu 100%, s-a estimat un buget de 7.419.000.000 lei.
De asemenea, şeful statului precizează că prin aplicarea prevederilor Legii 14/2020, începând cu luna februarie 2020, suma estimată pentru plata acestor drepturi s-ar fi ridicat la aproximativ 14.060.359.000 lei, impactul bugetar fiind de peste 6,6 miliarde de lei.
Nu sunt stabilite sursele de finanțare
"În faţa unei iminente intrări în vigoare a unui act normativ fără stabilirea unor surse de finanţare certe şi în contextul unor eforturi financiare neprevăzute ale statului român în combaterea răspândirii noului coronavirus, chiar persoanele vizate de măsurile de creştere a alocaţiilor s-ar putea afla în situaţia inevitabilă de a nu beneficia de realizarea drepturilor lor.
Astfel, o cheltuială bugetară semnificativă pune în pericol nu doar buna funcţionare a întregului sistem de protecţie socială a copiilor, ci chiar capacitatea statului român şi a Guvernului de a-şi îndeplini rolul şi atribuţiile. În acest context, Guvernul a acţionat prompt, folosind instrumentul ordonanţei de urgenţă pentru a preveni o atingere adusă chiar beneficiarilor măsurilor în discuţie. În caz contrar, Guvernul s-ar fi aflat în situaţia de a decide căror categorii de beneficiari nu li se vor acorda anumite drepturi prevăzute de lege, contrar prevederilor legislaţiei din fondul activ, o conduită contrară principiilor statului de drept", arată Iohannis.
Acesta subliniază că, în spiritul cooperării loiale cu Parlamentul, Guvernul a menţinut, chiar prin textul OUG 123/2020, cuantumurile stabilite de Parlament şi a identificat o soluţie pentru creşterea graduală a alocaţiilor, cu câte 20% din diferenţa dintre cele două sume (cea anterioară şi cea preconizată prin efectul dispoziţiilor Legii nr. 14/2020).
"Aşadar, fără a reprezenta o măsură de contracarare a politicii legislative a Parlamentului, Guvernul a identificat modalitatea de punere în executare a legii, astfel încât buna funcţionare a statului să nu fie pusă în pericol, cu atât mai mult în contextul unei evoluţii incerte a pandemiei actuale", susţine Iohannis.
Iohannis: Guvernul a oferit o soluţie normativă care să permită executarea la timp a tuturor obligaţiilor băneşti
El arată că Guvernul a oferit o soluţie normativă care să permită executarea la timp a tuturor obligaţiilor băneşti ale statului faţă de cetăţeni.
"O respingere de către Parlament a acestei soluţii este de natură să îngreuneze eforturile Guvernului de a asigura disponibilităţile surselor bugetare. O estimare privind impactului bugetar al acestor majorări financiare privind alocaţiile pentru copii este în sensul unei afectări semnificative suplimentare asupra cheltuielilor bugetare până la sfârşitul anului 2020 şi pentru anul viitor", spune Iohannis.
Care sunt prioritățile de cheltuire a banului public
Preşedintele precizează că, în contextul actual, priorităţile de cheltuire a banului public trebuie să vizeze protejarea cetăţenilor şi a economiei de efectele fără precedent ale actualei crize provocate de pandemie.
"Este necesar ca procesul de legiferare să fie marcat de echilibru şi responsabilitate în alocarea resurselor bugetare, susţinut de un dialog deschis şi eficient dintre executiv şi legislativ", afirmă şeful statului.
El aminteşte, de asemenea, că România, în calitate de membru al Uniunii Europene, trebuie să respecte regulile fiscale convenite.
Pe 19 august, Camera Deputaţilor a respins, în calitate de for decizional, Ordonanţa 123/2020, care modifică şi completează articolul 3 din Legea 61/1993, în scopul majorării graduale a cuantumului alocaţiei pentru copii.
Potrivit actului normativ, majorarea graduală a cuantumului alocaţiei pentru copii ar avea loc astfel: "majorarea cu câte 20% din diferenţa dintre cuantumul prevăzut de Legea nr. 14/2020 şi cuantumul acordat în iulie 2020, respectiv dintre 300 lei şi 156 lei pentru copiii cu vârsta între 2 şi 18 ani şi dintre 600 de lei şi 311 lei pentru copiii cu handicap cu vârsta între 2 şi 18 ani, precum şi pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani; majorarea se aplică începând cu drepturile lunii august 2020, iar pentru perioada 2021 - 2022 de două ori pe an, de la 1 ianuarie şi de la 1 iulie a fiecărui an; din 2023 se propune continuarea procesului de majorare a cuantumului alocaţiei cu rata medie a inflaţiei anuale".
Guvernul a atacat la CCR acest act normativ, însă Curtea a respins sesizarea.
