Deși susțin că își doresc 5G în România, autoritățile mai au încă foarte mult de lucru până să creeze condițiile pentru implementarea noii tehnologii.
Fiecare nou proiect de lege pe această temă conține capcane a căror eliminare durează o mulțime de timp.
Iată în ce stadiu suntem acum cu implementarea tehnologiei 5G și ce e de făcut.
În august 2019, România și SUA au semnat un memorandum privind tehnologia 5G.
Actul se referă, de fapt, la siguranță națională și la faptul că anumiți furnizori de servicii ar putea fi excluși de la licitații dacă nu sunt independenți, ci se află sub controlul unor guverne sau nu au acționariat transparent.
Principala companie vizată, la nivel internațional, de astfel de memorandumuri este Huawei, care vine din China și despre care economiile vestice consideră că nu ar putea rezista presiunilor Beijingului.
Problema este că, pentru a putea fi aplicat, respectivul memorandum trebuie transpus și în legislația românească. Iar acest lucru întârzie să se întâmple.
După ce s-a întors în politică, în prima parte a lunii august, fostul președinte al ANCOM, social-democratul Sorin Grindeanu, a precizat că va mai rămâne la conducerea instituției doar atât cât e necesar pentru a vedea că proiectul de lege este introdus în procesul de dezbatere parlamentară.
Grindeanu a rămas mai bine de o lună la conducerea instituției, a încasat salariul uriaș de director general, dar proiectul de lege de transpunere a memorandumului n-a mai ajuns în dezbatere parlamentară.
La o zi după ce Parlamentul a luat act de demisia lui Grindeanu, fostul președinte al Comisiei de Tehnologia Informațiilor și Comunicații din Camera Deputaților, Cornel Zainea (pe atunci deputat USR) a confirmat pentru SpotMedia.ro că niciun proiect de lege privind transpunerea memorandumului pentru 5G nu fusese depus pentru dezbateri.
SpotMedia.ro a solicitat în scris informații de la Ministerul Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor cu privire la stadiul respectivul proiect. Deși a trecut mai bine de o lună, până astăzi n-am primit niciun răspuns.
Singurele informații pe care le-am obținut sunt neoficiale. Potrivit acestora, proiectul e pe circuitul de avizare.
Oricum, în ciuda încercărilor noastre repetate, n-am identificat nici până acum vreo astfel de inițiativă depusă la Parlament, pentru dezbatere.
De ce avem atâta nevoie de transpunerea acelui memorandum? Pentru că, dacă vrem să îl respectăm, fără el nu putem lansa o licitație pentru acordarea de frecvențe pe care să le folosească firmele de telefonie pentru a furniza servicii la viteze 5G.
Parte dintre operatorii de telefonie furnizează deja servicii 5G de mai bine de un an. Dar o fac folosind spectrul radio pe care îl au la dispoziție. Iar asta înseamnă că 5G în România este, la acest moment, mai degrabă unul de probă.
Pentru implementarea tehnologiei pe scară largă astfel încât ea să ne să fie utilă în industrie și cercetare, e nevoie de mult mai mult.
Încă din primăvara lui 2018, când ministrul de Finanțe era Ionuț Mişa, Guvernul susținea că suntem la un pas de a lansa o licitație pentru acordarea de frecvențe 5G, din care statul va încasa sume uriașe la buget.
Licitația n-a mai fost lansată nici până astăzi. Și la cât de încet se mișcă lucrurile, e puțin probabil să se mai lanseze în acest an. Poate în 2021. Și abia apoi procedura își va urma cursul și s-ar putea ajunge la alocarea de frecvențe suplimentare pentru 5G.
Capcane în proiectul de lege pentru montarea infrastructurii
Pe lângă frecvențe, operatorii mai au nevoie și de multă infrastructură pentru a furniza servicii de transfer de date la viteze 5G.
Va fi nevoie de mai multe echipamente decât în cazul 3G și 4G. Iar toate acestea trebuie montate undeva.
Guvernul și ANCOM fac deja pregătiri pentru a asigura acces prin lege la astfel de spații. Numai că proiectele de lege pe care le propun instituțiile mai conțin și capcane.
Spre exemplu, în cursul zilei de joi, 12 noiembrie, MTIC a organizat o dezbatere publică pe marginea unui proiect de lege care ar putea rezolva parte dintre probleme. Dar nu chiar acum.
Potrivit lui Corneliu Mănescu, director în cadrul MTIC, scopul principal al proiectului de lege discutat joi este transpunerea Directivei 1972 din 2018 care instituie Codul European al comunicațiilor electronice.
Termenul de transpunere este luna decembrie. Dacă România îl depășește, riscă infringementul și plata unor penalități zilnice împovărătoare către bugetul UE.
În descrierea reglementării legale - postată pe site-ul MTIC - se menționează că aceasta va ajuta și la ”furnizarea către utilizatorii finali a noii tehnologii 5G” prin ”eliminarea anumitor restricții privind instalarea unor elemente ale rețelelor”.
”În acest sens, pentru a facilita implementarea tehnologiei 5G, proiectul de transpunere completează legislația actuală privind accesul furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice la infrastructurile fizice, prin stabilirea instalării și operării în mod gratuit a punctelor de acces pe suport radio cu arie de acoperire restrânsă pe infrastructurile fizice proprietate publică sau privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale.
Gratuitatea instalării are în vedere, în primul rând, infrastructurile fizice care constituie mobilierul stradal, precum stâlpii de iluminat public, semnele de circulație, semafoarele, panourile și stațiile de autobuz, de tramvai, metrou ori ale altor mijloace de transport în comun.
Se vor instala gratuit inclusiv branșamentele la rețeaua de distribuție a energiei electrice, necesare pentru funcționarea punctului de acces, cât și elementele de rețea sau infrastructură fizică necesare pentru conectarea acestor puncte fie la segmentul de transport, fie la cel de distribuție, dintr-o rețea publică de comunicații electronice.
Amplasarea gratuită nu vizează și construirea unor elemente de infrastructură fizică necesare pentru instalarea punctelor de acces pe suport radio cu arie de acoperire restrânsă, cum ar fi stâlpi, piloni etc., acestea urmând a face obiectul unor tarife stabilite cu respectarea tarifelor maximale emise de ANCOM în temeiul prevederilor Legii nr. 159/2016” se arată în descrierea reglementării.
În teorie, până aici toate sunt bune.
Problema este că în același proiect de lege se prevede că, atunci când vrea să construiască și să amplaseze echipamente pe un condominiu (cum ar acoperișul unui bloc – n.red.), o firmă nu mai are nevoie de acordul proprietarilor, ci doar de o semnătură din partea președintelui de asociație.
Mai exact, la articolul 23 al proiectului de lege se menționează:
” (1) Contractul ce conferă furnizorilor de rețele de comunicații electronice sau operatorilor de infrastructură de comunicații electronice un drept de a executa lucrări de construcții în cadrul unui condominiu va fi încheiat de aceștia cu asociația de proprietari reprezentată de președinte, fără a fi necesară hotărârea adunării generale a asociației de proprietari sau acordul vreunui proprietar din condominiu.
(2) Contractul încheiat în condițiile alin. (1) poate avea orice durată, stabilită prin acordul părților, dar care nu poate depăși durata de existență a rețelelor de comunicații electronice în imobilul respectiv și va fi cu titlu gratuit”.
În cadrul dezbaterii publice, atât proprietari, cât și reprezentanți ai ONG-urilor au apreciat că prevederea încalcă dreptul de proprietate și va da naștere la abuzuri.
Punctul de vedere a fost împărtășit și de reprezentanții Avocatului Poporului prezenți la dezbatere.
Urmează 10 zile în care toți românii pot trimite în scris propuneri pentru modificarea textului de lege.
Apoi, documentul își va urma circuitul de avizare și dezbatere. Dacă proiectul nu va fi suficient îmbunătățit încă din această fază, totul va dura și mai mult.
Așa că per total - deși atât Guvernul cât și ANCOM (care funcționează sub autoritatea Parlamentului) susțin că e benefic să avem 5G în România - e încă greu de spus când va fi implementată, într-adevăr, pe scară largă, această tehnologie la noi.
Citește și: