Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a ținut marți la CSM un discurs dur împotriva premierului interimar Ilie Bolojan, în care îl acuză că a manipulat opinia publică.
Șefa ÎCCJ a acuzat Executivul Bolojan că a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției, pe două mari teme.
Prima temă de atac: pensiile magistraților
Lia Savonea a susținut că „toată lumea este de acord că a fost un an cu o presiune fără precedent asupra justiției”. Ea a admis că magistrații se bucurau de condiții mai bune de pensionare, dar l-a acuzat pe Ilie Bolojan că a transmis mesaje false la ore de maximă audiență, iar astfel românii au rămas cu ideea că magistrații sunt o categorie privilegiată.
„Ați vorbit de critică, ați vorbit de interes pentru justiție manifestat de anumite zone. Sunt absolut normale – chiar ne ajută să ne îmbunătățim activitatea, să facem acele reglaje necesare.
Ceea ce însă este deosebit de toxic este manipularea. Și acest proiect de hotărâre descrie în detaliu, aproape e o radiografie a cum se face manipularea de o manieră profesionistă”, a spus șefa ÎCCJ, citată de Mediafax
„Este toxică manipularea, pentru că ea creează percepții false și control asupra acestora. Sunt generate câteva teme, cum a fost tema pensiilor și că n-ar fi tocmai în regulă legea privind pensiile magistraților.
S-au folosit jumătăți de adevăr, jumătăți de minciună și în felul acesta s-au obținut o manipulare și o stigmatizare a judecătorilor și a procurorilor, a tuturor celor care beneficiam de aceste pensii.
Da, era adevărat că aveam niște condiții generate de protecția independenței, condiții mai bune de pensionare atât în ceea ce privește remunerarea, cât și perioada de timp la care puteam s-o facem. Ceea ce însă era absolut fals era ceea ce spunea fostul prim-ministru (n.r. Ilie Bolojan), la ore de mare audiență publică și prin campanii prelungite: că se face de către toți judecătorii (n.r. ieșirea pensie) la 49-50 de ani, că are statistici care nu a contat că au fost apoi prezentate în lumina reală de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ceea ce populația a reținut a fost că suntem o categorie privilegiată”, spune Lia Savonea.
A doua temă de atac: folosirea prescripției ca temă de atac împotriva Justiției
Președinta ÎCCJ a spus că tena prescripției a fost o manipulare, pentru că adevărații vinovați sunt parlamentarii și procurorii care țin dosarele cu anii în fișete:
„Apoi, la loc cu această tematică (repet: îndelung prezentată și la ore largi de audiență), a mai fost o problemă: aceea a cauzelor penale. Și aceasta a fost o modalitate de manipulare dusă la extrem: focalizarea disproporționată pe materia penală.
Cu toții știm că în instanțe activitatea în din materie penală este undeva sub 20%; și mai exact, în jur de 13%. Să nu vorbești despre 3 milioane de dosare și despre activitatea pe care colegii din toată țara au dus-o cu greu și a trebuit să facă față în condiții grele de muncă, fără personal de suport, fără logistică, fără ceea ce în Europa civilizată nici nu se poate discuta, că nu ar fi posibil, a vorbi doar despre această nișă de penal și din penal doar despre prescripție a fost tot o formă de manipulare și de a crea o imagine falsă, de a generaliza cumva, de a amplifica niște idei simple.
Atunci când discutăm despre materia penală, vrând-nevrând vorbim despre corupție, despre cauze cu violență, cu accidente grave și firește că ele generează emoție publică. Or, focusând pe un caz care, să spunem, s-a finalizat cu achitare, nu s-a finalizat cu condamnare, și amplificându-l, dacă se vorbește continuu și se reduce doar la această idee – că s-a trimis în judecată și nu s-a obținut o condamnare – populația a înțeles că, de fapt, justiția nu funcționează”, a arătat Savonea.
„Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept, că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, la judecarea cauzei respectivei persoane într-un proces echitabil, rezonabil.
Și materia penală, cum e ea – nimic nu este perfect – , a beneficiat de o focalizare excesivă pe anumite cauze. În general, s-a folosit prescripția. E adevărat și aici: nu toate persoanele trimise în judecată au ajuns să fie judecate pe fond. Câteva dintre ele s-au bucurat de prescripția răspunderii penale.
Cine este responsabil de prescripție? Judecătorii? Nu.
O spune și acest material foarte limpede și o știm cu toții. O știu și politicienii, cei care au folosit politic ca o armă această chestiune împotriva instanțelor. Vina aparține Legislativului și mai vedem că vina aparține și organelor de urmărire penală, care, într-o proporție covârșitoare, au trimis dosarele pe care le-au trimis la limita răspunderii penale”, a continuat ea.
Independența pe care judecătorii „și-au luat-o” deranjează politicul
Lia Savonea consideră că politicul încearcă să captureze Justiția, după ce judecătorii s-au eliberat după epoca monitorizărilor SRI-DNA:
„Atunci stigmatizăm judecătorul din materie penală pentru că el se chinuiește să facă față unor valori europene și standarde europene, să asigure protecția cea mai înaltă cetățenilor români atunci când suntem într-un aparent conflict de valori între cele trei curți: Curtea Constituțională, Curtea de Justiție și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Pentru asta a trebuit să fie stigmatizați colegi de la instanța supremă, de la curți de apel, de peste tot, unde n-au făcut decât să-și arate devotamentul pentru valorile europene și pentru statul de drept. Acesta este statul de drept”, a arătat ea.
Savonea a afirmat că independența pe care judecătorii „și-au luat-o”, de a se ghida după valorile europene, după valorile reale ale statului de drept, deranjează puterea politică.
„Sigur: eu cred că am putea să revenim și cu o altă dezvoltare, apropo de capturarea justiției, și să discutăm când a fost în mod real capturată justiția în România, pentru că putem vorbi onest și despre această temă: dacă a fost și când a fost ea, nu acum, când a încercat să se elibereze din anumite constrângeri.
Și poate tocmai asta deranjează: această independență pe care judecătorii și-au luat-o, să se ghideze după valorile europene, după valorile reale ale statului de drept, se pare că nu a fost tocmai pe placul puterii politice – a Guvernului, a Parlamentului – în România. (…) Scopul acestei manipulări de un an de zile, acestor presiuni a fost slăbirea puterii judecătorești, slăbirea independenței reale a judecătorilor”, a susținut președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Duelul dintre Savonea și Bolojan
CSM a criticat în repetate rânduri măsurile anunțate de premierul Ilie Bolojan privind pensiile magistraților, susținând că acestea afectează independența Justiției și vor duce la distrugerea sistemului.
Disputa dintre magistrați și Guvern a apărut după ce premierul Bolojan a anunţat că vârsta de pensionare în sistemul de justiție va crește la 65 de ani. De asemenea, va crește vechimea de la care magistrații se pot pensiona – de la 25 de ani la 35 de ani, iar valoarea pensiei unui magistrat ar urma să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut. Magistrații care ies la pensie anticipat pierd însă pentru fiecare an 2% din pensie.
În februarie, Lia Savonea a criticat demersul premierului Ilie Bolojan de a transmite o scrisoare Curții Constituționale, susținând că avertizarea prim-ministrului privind pierderea unor fonduri europene reprezintă „o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”.
Premierul a trimis o scrisoare Curtea Constituțională a României, în care arăta că, în situația în care CCR va amâna pronunțarea unei decizii asupra legii pensiilor magistraților, există o probabilitate „foarte mare” ca România să piardă fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Premierul a precizat că amânarea deciziei ar putea duce la pierderea a 230 de milioane de euro din fondurile PNRR.
„Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”, a transmis șefa ÎCCJ într-un comunicat.
După aproape jumătate de an de tergiversări, reacții politice, proteste publice, amânări și lungi dezbateri la CCR, Curtea a anunțat că legea pensiilor magistraților e constituțională.
Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, a inițiat apoi două acțiuni juridice împotriva Guvernului României - o plângere prealabilă și o chemare în judecată. Practic, Lia Savonea l-a dat în judecată pe premierul de atunci, Ilie Bolojan.
Spectaculoasa mega-anchetă de duminică după-amiaza
Bulgaria critică România că întârzie al treilea pod peste Dunăre. Reacția CNAIR
Primul mesaj transmis de Christian Eriksen după ce i s-a făcut rău în timpul meciului Danemarca - Ucraina
Deputații ungari își reduc salariile cu 40%. Premierul Péter Magyar pregătește tăieri și pentru primari
