Comisia Europeană propune un pachet de măsuri prin care vrea să îmbunătățească rezultatele elevilor, să reducă deficitul de profesori și să pregătească școlile pentru folosirea inteligenței artificiale.
Printre inițiative se numără un certificat de competențe în AI pentru elevii de 15 ani, alianțe între școli din mai multe țări, finanțate cu granturi de până la un milion de euro, instrumente digitale pentru reducerea birocrației profesorilor și reguli comune privind timpul petrecut în fața ecranelor.
Pachetul european pentru educație și competențe a fost prezentat joi de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.
În acest moment, aproximativ o treime dintre elevii europeni de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la citire și matematică. În România, situația este mai gravă: 52% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim la matematică, iar 48% la citire.
Comisia își propune ca, până în 2030, ponderea elevilor cu rezultate slabe la citire, matematică și științe să scadă sub 15%. Pachetul include măsuri pentru elevi, profesori și școli, dar și pentru modernizarea învățământului profesional și tehnic.
Ce măsuri propune Comisia Europeană
- - Alianțe Școlare Europene, cu granturi de un milion de euro. Școli și autorități școlare din mai multe state membre vor putea colabora pentru a îmbunătăți cel puțin una dintre cele cinci competențe de bază: citire și scriere, matematică, științe, competențe digitale și civice. Vor compara rezultatele și vor testa metode de predare care funcționează, inclusiv pentru elevii din medii dezavantajate. Obiectivul este crearea a până la 100 de alianțe noi în fiecare an, începând din 2028. În România, patru școli din Buzău și Vâlcea participă deja la etapa-pilot.
- - Certificat de competențe în inteligența artificială pentru elevii de 15 ani. Comisia propune testarea acestuia începând cu anul școlar 2027-2028. Elevii vor învăța să verifice răspunsurile generate de AI, să recunoască manipularea, să înțeleagă limitele tehnologiei și să decidă când este mai bine să lucreze fără ajutorul unui chatbot.
- - O infrastructură digitală europeană pentru educație. Prin Consorțiul EDU-EDIC, statele membre vor putea testa împreună tehnologii și platforme educaționale, astfel încât acestea să poată face schimb de informații. Inițiativa urmărește și stabilirea unor reguli clare pentru protejarea datelor elevilor.
- - Reguli pentru utilizarea sănătoasă a ecranelor. În 2027, Comisia va propune un Angajament european pentru utilizarea sănătoasă a ecranelor. Școlile și familiile vor putea conveni asupra unor reguli privind timpul petrecut online, siguranța pe internet și echilibrul dintre activitățile digitale și cele fără ecran.
- - Mai puțină birocrație și condiții mai bune pentru profesori. Prin Agenda Profesorilor Europeni, Comisia le cere statelor membre să creeze condiții de muncă mai atractive, să reducă sarcinile administrative și să le ofere cadrelor didactice mai mult timp pentru interacțiunea cu elevii. Sunt vizate și îmbunătățirea pregătirii profesionale, sprijinirea profesorilor debutanți și atragerea și păstrarea cadrelor didactice în sistem.
- - Academiile Profesorilor 2.0. Programul finanțat prin Erasmus+ va fi consolidat și reorientat în 2027. Acesta va oferi formare profesorilor aflați la început de carieră și directorilor de școli, inclusiv pentru utilizarea inteligenței artificiale, predarea în clase diverse și gestionarea situațiilor dificile de la clasă.
- - O rețea europeană de consiliere și sprijin pentru școli. Profesorii și directorii vor putea primi îndrumare pentru gestionarea problemelor emoționale ale elevilor, colaborarea cu părinții, conducerea școlilor și utilizarea inteligenței artificiale. Rețeaua va conecta serviciile naționale și regionale, iar primele proiecte-pilot vor fi finanțate prin Erasmus+.
- - Sprijin suplimentar pentru elevii dezavantajați. Comisia cere statelor membre să identifice mai devreme dificultățile de învățare, să ofere sprijin individualizat și să elimine barierele care împiedică accesul la educație de calitate. Sunt vizate în special școlile din mediul rural, regiunile izolate și zonele urbane defavorizate. De asemenea, sunt încurajate stimulentele pentru profesorii care acceptă să lucreze în astfel de școli.
- - Modernizarea învățământului profesional și tehnic. Strategia europeană urmărește o legătură mai strânsă între școli și angajatori, inclusiv prin implicarea firmelor mici în programe de ucenicie. Comisia va testa, începând de anul viitor, un accelerator european de formare sectorială, prin care vor putea fi organizate cursuri scurte de specializare atunci când angajatorii au nevoie de competențe noi.
- - Mobilitate mai ușoară pentru profesori în Europa. Comisia propune eliminarea unor obstacole birocratice din procedurile de recunoaștere și portabilitate a competențelor, pentru a încuraja profesorii să predea inclusiv în regiuni dezavantajate.
România, printre țările cu cele mai mari probleme la competențele de bază
Datele prezentate de Roxana Mînzatu arată că România se confruntă cu dificultăți importante atât în ceea ce privește rezultatele elevilor, cât și resursele umane din educație. Aproape jumătate dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim la citire, iar la matematică procentul depășește 50%.
În plus, România a pierdut aproape 5.000 de profesori într-un singur an, în timp ce numărul elevilor a crescut cu aproximativ 20.000.
În învățământul profesional, doar 9,1% dintre absolvenții recenți cu vârste între 20 și 34 de ani au făcut cel puțin o lună de pregătire la locul de muncă în timpul studiilor, față de media europeană de 66%.
Comisia Europeană propune ca statele membre să transforme aceste obiective în priorități naționale și să urmărească progresele până în 2030.
