Aproape 6.000 de cadre didactice au dispărut din învățământul gimnazial și liceal în primul an de aplicare Legii 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan.
Legea prevede norma de 20 de ore până la începutul anului școlar 2029-2030.
Cele mai mari reduceri au fost înregistrate exact la nivelurile unde norma săptămânală de predare a fost majorată la 20 de ore, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), analizate de Edupedu.ro.
Concret, în 2025 au fost cu 5.937 mai puțini profesori decât în anul precedent: 2.750 la gimnaziu și 3.187 la liceu, ceea ce reprezintă o scădere de 4,8%. În învățământul special gimnazial, numărul cadrelor didactice s-a redus cu 15,5%, de la 4.723 la 3.991.
Evoluția marchează o schimbare față de 2024, când sistemul preuniversitar câștigase 4.333 de cadre didactice. În plus, creșterea numărului de elevi și reducerea claselor au modificat necesarul de personal. În gimnaziile publice, numărul claselor a scăzut cu 3,9%, deși efectivele de elevi au crescut cu 0,9%. Aproape s-a dublat și numărul claselor cu peste 30 de elevi.
Mii de posturi au fost eliminate, dar ministerul nu precizează câți oameni au plecat
Ministerul Educației a raportat desființarea a 14.048 de posturi didactice în anul școlar 2025-2026, dintre care 8.409 în mediul urban și 5.638 în rural. Aproximativ 96,5% dintre reduceri au vizat norme ocupate în regim de plată cu ora, în condițiile în care orele suplimentare au fost incluse în norma profesorilor titulari.
Totodată, numărul normelor de titular a crescut cu 2.211. În schimb, au fost eliminate 2.454 de posturi ocupate pe perioadă determinată și alte 638 ocupate de persoane fără studii corespunzătoare, categorii în care se regăsesc în principal suplinitorii.
Situația este complicată și de schimbarea modului de calcul al plății cu ora, care a făcut aceste posturi mai puțin atractive financiar. În cazul unui profesor debutant, tariful brut a coborât de la 88,01 lei la 38,33 lei pentru o oră, o reducere de peste 56%.
Datele INS și cele ale ministerului nu măsoară însă același lucru: prima instituție numără persoanele, în timp ce ministerul raportează posturi și norme. Astfel, nu se poate stabili exact cine sunt cei aproape 6.000 de profesori care nu se mai regăsesc în statistici. Ministerul nu a prezentat o situație privind numărul celor care au părăsit sistemul, s-au pensionat sau s-au reorientat profesional.
Diferențe importante între județe
Scăderea personalului didactic a fost înregistrată în 35 de județe, în timp ce în șapte numărul profesorilor a crescut. Timișul a avut cea mai accentuată diminuare procentuală, de 13,5%, în timp ce Sibiul a raportat o creștere de 8,2%.
Bucureștiul a înregistrat o evoluție diferită: deși ministerul a raportat aici cele mai multe posturi desființate, respectiv 996, numărul profesorilor a crescut cu 307. În Sibiu, deși au dispărut 381 de posturi ocupate pe perioadă determinată, INS indică 210 cadre didactice în plus.
Diferențele arată că numărul posturilor eliminate nu reflectă în mod direct evoluția numărului de profesori din fiecare județ.
Ce spun reprezentanții sistemului de învățământ
Creșterea normei de predare a avut consecințe și asupra personalului angajat, după cum a explicat ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, Sorin Ionescu. Acesta a povestit că, în perioada în care conducea o școală, a fost nevoit să renunțe la mai mulți profesori, unii dintre ei alegând să lucreze în alte domenii pentru că nu și-au mai găsit ore.
La rândul său, liderul FSLI, Simion Hăncescu, a avertizat că profesorii aflați aproape de pensionare vor părăsi masiv sistemul și că unele școli au ajuns să apeleze la studenți. Inspectorul școlar general din Botoșani, Bogdan Suruciuc, a atras atenția că orele plătite separat nu mai sunt atractive.
Măsurile au fost introduse în mandatul fostului ministru Daniel David. Acesta susținea în 2025 că schimbările vor afecta în principal plata cu ora, nu posturile titularilor și ale suplinitorilor. Datele ministerului confirmă creșterea numărului de titulari, dar arată și reducerea posturilor ocupate de suplinitori și de persoane fără studii corespunzătoare.
Până în prezent, Ministerul Educației nu a publicat o analiză completă a efectelor Legii 141/2025 asupra personalului didactic. Nici numărul profesorilor care au părăsit efectiv sistemul, nici motivele plecării lor nu au fost clarificate.
Raportul de țară al Comisiei Europene din iunie 2026 a semnalat, de altfel, că măsurile adoptate în 2025 au afectat negativ condițiile de muncă ale profesorilor.
