Mandatul de șapte ani al Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European (EPPO) a început cu promisiuni de sprijin pentru această instituție și s-a încheiat cu o serie de conflicte, atât cu guvernele naționale, cât și cu conducerea Comisiei Europene. Cei care se temeau că procuroarea româncă îndreaptă Europa spre o „justiție în stil Ceaușescu” pot să respire acum un pic mai ușurați, se arată într-o analiză publicată în presa elenă.
Laura Codruța Kövesi ar putea fi descrisă drept versiunea europeană a „visului american”: a pornit din orașul Sfântu Gheorghe, din Transilvania, devenind prima femeie și cea mai tânără persoană care a ocupat vreodată funcția de procuror general al României, pentru ca ulterior să devină primul procuror-șef din istoria Parchetului European, scrie Kathimerini.
Publicația remarcă antiteza dintre începutul și sfârșitul mandatului Laurei Codruța Kovesi în fruntea instituției europene:
- Când a preluat conducerea EPPO, era susținută de declarații pompoase din partea instituțiilor europene privind importanța noului organism și angajamentul acestora de a-i sprijini activitatea, subliniind că fiecare euro din fondurile UE contează.
- La final de mandat, a intrat în conflict deschis cu mai multe guverne din cadrul blocului comunitar, inclusiv cel al Greciei, precum și cu conducerea Comisiei Europene.
Portretul lui Kovesi, între lumini și umbre
Publicația arată că șefa EPPO nu a ezitat să implice noua instituție în confruntări politice, făcând adesea declarații publice neobișnuit de tăioase pentru o persoană aflată în rolul său.
Pe de o parte, remarcile sale acide și instrumentarea unor cazuri care lovesc în însăși inima sistemului politic le-au conferit, atât ei, cât și EPPO, un statut aproape mitic, acela de luptători împotriva corupției. Pe de altă parte, Kovesi a fost acuzată că și-a depășit atribuțiile și că și-a folosit puterile în mod abuziv, în scopuri politice.
Cei îngrijorați că Kövesi ar fi adus în Europa o „justiție în stil Ceaușescu” pot acum să respire ușurați, știind că statul de drept este restabilit, odată ce un procuror german, Andres Ritter (62 de ani), a preluat conducerea Parchetului European (EPPO), la 1 noiembrie. Totuși, ar trebui să aibă în vedere și faptul că el a fost alegerea lui Kövesi pentru a-i succeda în funcție, subliniază analiza.
Kovesi a afirmat că acum cea mai mare provocare pentru succesorul său este menținerea independenței EPPO, într-un moment în care nimeni nu pare dispus să ajute instituția să-și îndeplinească atribuțiile în mod corespunzător.
Această schimbare la nivelul conducerii survine în contextul în care Bruxelles-ul ia în considerare o reformă a cadrului UE de combatere a fraudei. O astfel de măsură ar putea conferi EPPO competențe mai extinse pentru a investiga fraudele care vizează următorul buget pe termen lung al UE și pentru a proteja fondurile Uniunii, chiar în timp ce statele membre sunt deja angajate în dispute intense cu privire la bugetul respectiv.
Marile bătălii duse de Kovesi: De la „Pfizergate”, la perchezițiile de la Bruxelles
Publicația citată trece în revistă dosarele majore pe care Kovesi le lasă în urmă, inclusiv ancheta privind atribuirea contractului pentru Academia Diplomatică a UE către Colegiul Europei.
Cel mai controversat caz aflat în atenția Parchetului European este, probabil, „Pfizergate”, care vizează modul în care șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla, au negociat contractele pentru achiziția de vaccinuri anti-Covid în timpul pandemiei. O plângere penală depusă în Belgia menționează presupuse infracțiuni precum „intervenție în exercitarea funcțiilor publice, distrugerea unor mesaje de tip SMS, corupție și conflict de interese”.
EPPO a preluat ancheta de la autoritățile belgiene în 2024, iar de atunci nu au fost formulate acuzații împotriva nimănui. Potrivit Politico, şefa Comisiei Europene nu a oferit încă declarații în acest dosar, deși a fost citată de EPPO în urmă cu câteva luni, ancheta rămânând astfel deschisă.
Printre ultimele demersuri ale lui Kovesi în funcție s-au numărat perchezițiile efectuate de EPPO, pe 21 octombrie, la sediile din Bruxelles și Strasbourg ale grupului de extremă-dreapta „Patrioți pentru Europa” din Parlamentul European, în cadrul unei anchete privind presupusa utilizare necorespunzătoare a unor fonduri UE în valoare de milioane de euro.
Investigația vizează, de asemenea, figuri din extrema-dreaptă franceză, inclusiv pe Jordan Bardella, care i-a succedat lui Marine Le Pen la conducerea partidului „Adunarea Națională” (Rassemblement National).
„Linia roșie” pe care a trasat-o Kovesi
Analiza menționează și acțiunile Parchetului European care au vizat Grecia.
Una dintre ultimele acțiuni ale lui Kövesi înainte de încheierea mandatului a fost sesizarea de către Parchetul European (EPPO) a Consiliului de Stat – cea mai înaltă instanță administrativă din Grecia – prin care au fost contestate decretele prezidențiale ce prelungeau cu doi ani mandatele procurorilor europeni delegați din Grecia.
Colegiul EPPO de la Luxemburg solicitase o prelungire a mandatelor cu cinci ani. Însă plenul administrativ al Curții Supreme din Grecia respinsese, cu o majoritate covârșitoare, o contestație similară.
În prezent, EPPO invocă reglementările UE și principiul priorității dreptului Uniunii, solicitând sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene în vederea pronunțării unei hotărâri preliminare. Într-o declarație acordată Politico săptămâna trecută, Kövesi a afirmat: „Cea mai flagrantă tentativă de intimidare a EPPO a avut loc în Grecia, unde ne-am confruntat cu această problemă privind reînnoirea mandatelor procurorilor europeni delegați”.
În aprilie, Kovesi a stabilit că reînnoirea integrală a mandatelor de cinci ani ale celor trei procurori reprezintă o „linie roșie” pentru Atena. Ea s-a întrebat cine ar avea de câștigat dacă dosarele aflate în instrumentarea acestora ar rămâne nesoluționate și a avertizat că disputa va ajunge, în cele din urmă, în fața Curții de Justiție a UE. Grecia este singura țară în care a apărut o astfel de problemă, a subliniat ea.
În luna mai, Kovesi a semnalat această chestiune – alături de modificările legislative introduse de Ministerul Justiției – într-o scrisoare adresată Comisiei Europene, exprimându-și îngrijorările cu privire la capacitatea EPPO de a-și desfășura activitatea în Grecia.
Scandalul OPEKEPE
În scandalul subvențiilor agricole OPEKEPE, dosarul transmis Parlamentului în aprilie, prin care se solicita ridicarea imunității a 11 parlamentari, a vizat presupuse infracțiuni comise în anul 2021. Ancheta privind anii următori este în desfășurare și nu e clar când vor fi înaintate autorităților judiciare dosare suplimentare.
În dosarul pe 2021, EPPO a formulat în iulie acuzații împotriva a 22 de persoane, printre care patru parlamentari în funcție și mai mulți foști înalți funcționari publici. Cu toate acestea, în ciuda unei prevederi susținute de Guvern, menite să accelereze procedurile judiciare care îi vizează pe parlamentari, toate cele trei cauze în care ar fi trebuit deja să înceapă procesele au fost amânate.
Kövesi a apărat modul în care procurorii au gestionat cazul, deși, în cele din urmă, au fost formulate acuzații împotriva a numai patru dintre cei 11 parlamentari a căror ridicare a imunității fusese solicitată de EPPO. „Atunci când solicităm ridicarea imunității, nu este vorba despre vinovăție. Este doar o condiție care le permite procurorilor să desfășoare ancheta și să strângă probe”, a declarat ea.
Rămâne de văzut dacă succesorul său va fi la fel de imperturbabil în fața repercusiunilor politice ale procedurilor juridice, conchide publicația elenă.
T.D.
