Laura Codruța Kovesi își încheie vineri, 30 octombrie, mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European (EPPO), instituție al cărei prim procuror-șef a fost. Fosta șefă a DNA lasă în urmă un parchet care investighează mii de dosare de fraudă, cu prejudicii estimate la peste 67 de miliarde de euro, dar și o serie de probleme legate de finanțare și independența procurorilor.
Kovesi a preluat conducerea EPPO în octombrie 2019, iar instituția, cu sediul la Luxemburg, și-a început efectiv activitatea la 1 iunie 2021. Parchetul European investighează fraudele care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, inclusiv deturnarea fondurilor europene, corupția și fraudele transfrontaliere cu TVA.
Potrivit raportului anual al EPPO, la sfârșitul anului 2025 instituția avea 3.602 anchete active, cu prejudicii estimate la 67,27 miliarde de euro. Numărul dosarelor a crescut de aproape șapte ori față de primul an de activitate.
Cea mai mare parte a prejudiciilor suspectate, aproximativ 45 de miliarde de euro, provine din fraude cu TVA și taxe vamale. Sumele reprezintă estimări din anchete, nu bani recuperați sau fraude demonstrate definitiv în instanță.
Numai în 2025, procurorii europeni au deschis 2.030 de anchete noi și au trimis în judecată 1.438 de persoane. Rata condamnărilor în dosarele EPPO ajunse la verdict a fost de aproape 95%.
În același an, instanțele au aprobat măsuri de indisponibilizare a bunurilor în valoare de 1,13 miliarde de euro, însă valoarea activelor efectiv puse sub sechestru a fost de aproximativ 289 de milioane de euro.
România, anchete de peste 6 miliarde de euro
România se numără printre statele în care EPPO desfășoară un număr important de investigații. La sfârșitul anului 2025, procurorii europeni aveau în lucru 535 de dosare în România, cu prejudicii estimate la 6,05 miliarde de euro.
Dintre acestea, 499 vizau presupuse fraude legate de cheltuieli, inclusiv fonduri europene. Alte anchete priveau fraude cu TVA și taxe vamale.
În septembrie, Comisia Europeană a evaluat pozitiv activitatea Parchetului European, dar a semnalat dificultăți legate de resursele disponibile și cooperarea cu autoritățile naționale.
Kovesi pleacă avertizând asupra viitorului instituției
Într-un interviu acordat Politico înainte de încheierea mandatului, Kovesi a avertizat că Parchetul European riscă să fie slăbit treptat prin subfinanțare, blocaje birocratice și presiuni politice.
Fosta șefă a DNA a criticat inclusiv atitudinea unor oficiali europeni care, potrivit ei, se comportă ca și cum ar fi deasupra legii.
În interviu, Kovesi a descris conducerea EPPO drept cea mai dificilă funcție din cariera sa, dar a afirmat că nu ar schimba nimic dacă ar lua-o de la început.
Cine preia conducerea
De la 1 noiembrie, Parchetul European va fi condus de procurorul german Andrés Ritter, în prezent adjunct al procurorului-șef european.
Ritter activează în sistemul judiciar german din 1995 și ocupă funcția de adjunct la EPPO din 2020. El a fost desemnat pentru un mandat de șapte ani, care nu poate fi reînnoit.
Numirea sa a fost anunțată încă din martie, când Consiliul Uniunii Europene l-a confirmat pentru conducerea instituției.
Kovesi nu a anunțat deocamdată ce va face după încheierea mandatului, evitând să ofere detalii despre planurile sale personale.
