Procurorul-șef european Laura Codruța Kovesi a sesizat Comisia Europeană în legătură cu recente modificări legislative și decizii ale autorităților elene care, potrivit Parchetului European, afectează funcționarea independentă și eficientă a EPPO în Grecia. Demersul este făcut în baza regulamentului european privind condiționalitatea fondurilor UE de respectarea statului de drept, un mecanism care poate duce inclusiv la suspendarea plăților sau la corecții financiare.
Parchetul European a anunțat, vineri, că Laura Codruța Kovesi a trimis o scrisoare Comisiei Europene, invocând Regulamentul UE 2020/2092 privind regimul general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.
EPPO susține că două evoluții recente din Grecia au efect negativ asupra activității sale: modificarea Codului de procedură penală, prin introducerea unei proceduri speciale pentru infracțiunile grave comise de parlamentari, și refuzul Consiliului Superior al Magistraturii din Grecia de a recunoaște pe deplin decizia Colegiului EPPO din 12 noiembrie 2025 privind reînnoirea mandatului a trei procurori europeni delegați pentru încă cinci ani.
„Modificarea grăbită a Codului de procedură penală al Greciei, care instituie o procedură specială pentru infracțiunile grave comise de membri ai Parlamentului, are un efect negativ asupra capacității EPPO de a investiga și urmări penal în mod eficient infracțiunile aflate în competența sa în Grecia”, arată comunicatul Parchetului European.
Instituția mai afirmă că refuzul Consiliului Superior al Magistraturii din Grecia de a recunoaște pe deplin decizia de reînnoire a mandatului celor trei procurori europeni delegați „are un efect negativ asupra independenței EPPO în Grecia”.
Din acest motiv, procurorul-șef european a informat Comisia Europeană cu privire la aceste evoluții, care, potrivit EPPO, „ridică îndoieli serioase” în privința respectării de către autoritățile elene a obligației de cooperare loială prevăzute de articolul 4 alineatul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană.
Regulamentul de condiționalitate este instrumentul prin care Uniunea Europeană poate proteja bugetul comun atunci când încălcări ale principiilor statului de drept riscă să afecteze gestionarea fondurilor europene.
Acest regim permite UE să adopte măsuri precum suspendarea plăților sau corecții financiare, pentru a proteja bugetul Uniunii.
Conflictul vine după anchete sensibile privind fonduri europene
Tensiunile dintre Parchetul European și autoritățile elene au crescut în ultimul an, pe fondul unor anchete EPPO care vizează posibile fraude cu fonduri europene și cazuri cu impact politic major în Grecia.
Unul dintre cele mai importante dosare privește OPEKEPE, fosta agenție greacă responsabilă de gestionarea plăților agricole europene. La 1 aprilie 2026, EPPO a anunțat că Laura Codruța Kovesi a cerut Parlamentului elen ridicarea imunității pentru 11 deputați în funcție, într-o anchetă privind o presupusă schemă organizată de fraudă cu fonduri agricole europene. Cinci foști deputați sunt, de asemenea, investigați.
Parchetul European a transmis atunci că ancheta vizează posibile infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE, inclusiv instigare la abuz de încredere, fraudă informatică și atestare falsă cu scopul de a obține un beneficiu necuvenit pentru altcineva.
EPPO a mai anunțat că a transmis Parlamentului elen informații privind posibila implicare a unui fost ministru al Dezvoltării Rurale și Alimentației și a unui fost adjunct al acestuia. Instituția a precizat însă că articolul 86 din Constituția Greciei obligă transmiterea către Parlament a informațiilor privind posibile infracțiuni comise de miniștri în exercitarea funcției, ceea ce face imposibilă continuarea deplină a anchetei de către EPPO în privința eventualei răspunderi penale a membrilor guvernului.
Uniunea Europeană a amendat Grecia cu 392 de milioane de euro pentru gestionarea defectuoasă a subvențiilor de către OPEKEPE între 2016 și 2023. Agenția gestiona anual peste 2 miliarde de euro în ajutoare agricole europene. Scandalul a produs și efecte politice: un ministru și patru înalți oficiali ai guvernului condus de Kyriakos Mitsotakis au demisionat, potrivit Reuters.
Kovesi a avertizat deja Atena că o nouă lege poate bloca anchetele
Cu două zile înaintea comunicatului de vineri, presa greacă a relatat că Laura Codruța Kovesi avertizase Guvernul de la Atena că un proiect de modificare legislativă privind dosarele în care sunt implicați parlamentari poate submina protecția fondurilor europene și ridică „îngrijorări serioase” privind statul de drept.
Potrivit eKathimerini, Kovesi i-a transmis ministrului grec al Justiției, Giorgos Floridis, că proiectul - care ar trimite anumite dosare penale privind parlamentari către un judecător special de instrucție de la curtea de apel, cu un termen de patru luni - este „clar incompatibil” cu regulile care guvernează EPPO și cu legislația greacă.
Kovesi a susținut că propunerea ar transfera necorespunzător competența asupra unor cazuri aflate în aria EPPO de la procurorii europeni delegați către o procedură judiciară națională specială, ceea ce ar putea crea un tratament diferențiat pentru anumite persoane investigate pentru infracțiuni care afectează fondurile UE.
Într-o scrisoare citată de publicația greacă, Kovesi a avertizat că schimbările ar putea „pune în pericol protecția efectivă a bugetului Uniunii în Grecia”.
Miza procurorilor europeni delegați
A doua parte a conflictului privește mandatul procurorilor europeni delegați din Grecia. Aceștia sunt procurorii naționali care lucrează în cadrul EPPO și anchetează, în statul membru respectiv, infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.
În aprilie, Kovesi a cerut autorităților elene să reînnoiască mandatul membrilor echipei sale de la Atena care lucrează la ancheta privind frauda cu subvenții agricole. Ea a apărat în mod public activitatea acestora și a spus că eventualele divergențe privind reînnoirea mandatelor pot fi tranșate la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
„Este important să spunem că acești doi colegi care au lucrat pentru EPPO au făcut o treabă remarcabilă”, a spus Kovesi, potrivit eKathimerini. Ea a întrebat apoi de ce ar exista interesul ca procurorii care au lucrat la aceste cazuri să fie scoși din dosare.
În același context, Kovesi a descris OPEKEPE drept „un acronim pentru corupție, nepotism și clientelism” și a respins criticile unor politicieni greci potrivit cărora parlamentarii ar fi anchetați doar pentru că au transmis cererile alegătorilor.
Și cazul Tempi a amplificat tensiunile
Conflictul dintre EPPO și autoritățile elene nu se limitează la dosarul subvențiilor agricole. Parchetul European a anchetat și aspecte legate de Contractul 717, proiectul de modernizare a sistemelor de semnalizare și control feroviar din Grecia, asociat tragediei feroviare de la Tempi din februarie 2023, în care au murit 57 de oameni.
În octombrie 2025, Kovesi a spus la Atena că articolul 86 din Constituția Greciei a împiedicat anchetele EPPO în două cazuri: OPEKEPE și Tempi. The Guardian a relatat atunci că ea a cerut modificarea acestui articol, afirmând că Parlamentul grec poate schimba Constituția și că problema este cum este confruntată corupția, nu dacă ea este ascunsă „sub covor”.
Kovesi a legat atunci blocajele instituționale de protejarea fondurilor europene și de consecințe concrete pentru cetățeni, afirmând că în cazul Tempi investigația nu a putut merge atât de departe pe cât ar fi trebuit din cauza Constituției.
Rutte, după ce un F-16 românesc a doborât o dronă în Estonia: Exact pentru astfel de situații ne pregătim
FCSB, la un pas să piardă un jucător important: Trei echipe îl au pe lista de transferuri
Fratele regelui Charles, anchetat pentru infracțiuni sexuale
Contracte IT de milioane de euro la RAR după un incident care putea fi evitat. Ce suspiciuni ridică raportul Corpului de Control
