Performanțele elevilor din Europa sunt „cu adevărat îngrijorătoare”, iar folosirea inteligenței artificiale riscă să afecteze tocmai capacitățile de gândire critică și verificare a informațiilor de care tinerii au nevoie, avertizează Andreas Schleicher, unul dintre fondatorii testelor PISA ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Rezultatele testelor PISA din 2025, publicate în această săptămână, arată că performanțele la citire și matematică au ajuns la cele mai scăzute niveluri înregistrate vreodată în țările OCDE.
Evaluarea a fost realizată în rândul elevilor de 15 ani din 91 de țări și măsoară capacitatea acestora de a aplica cunoștințele de citire, matematică și științe în situații din viața reală.
- Analfabetismul funcțional a ajuns în România la circa 50%. Peste jumătate dintre elevii români nu stăpânesc matematica la nivel de bază. Ce arată testele PISA 2025
- Ministrul Educației a găsit explicația pentru rezultatele slabe la PISA: Testele pe hârtie și pandemia
- Moldova ia măsuri concrete după rezultatele PISA 2025: Schimbă examenele și introduce lectura zilnică
Un declin al capacității de gândire critică
Andreas Schleicher spune că rezultatele indică nu doar scăderea nivelului de alfabetizare, ci și pierderea unor competențe esențiale.
„Vedem că tinerii nu doar că au competențe mai scăzute de alfabetizare, dar observăm și un declin al capacității elevilor de a compara informații din mai multe surse și de a reflecta critic asupra lor, de a lucra cu texte mai complexe”, a declarat el, pentru Euronews.
Aceste abilități sunt cu atât mai importante în contextul dezvoltării rapide a inteligenței artificiale.
„Această tehnologie nu este neapărat exactă și, prin urmare, acea capacitate de a verifica și de a confirma informația ar trebui să fie cu adevărat prezentă”, a spus Schleicher.
El avertizează că folosirea unor instrumente AI care nu îi determină pe utilizatori să gândească mai mult poate duce la pierderea tocmai a acestor capacități.
„Aceste instrumente nu sunt concepute pentru a ne face să gândim mai mult”, a spus el, adăugând că utilizarea lor poate "slăbi tocmai abilitățile de care avem cea mai mare nevoie".
Datele PISA arată că elevii care nu folosesc AI tind să obțină rezultate mai bune.
„Concluzia este foarte simplă: nu devii apt fizic uitându-te la sport. Devii apt fizic făcând sport”, a spus Schleicher. „La fel se întâmplă și în învățare. Învățarea nu vine din consumul de conținut; învățarea vine din interacțiunea cu ideile, din compararea și punerea lor în contrast. Iar AI poate atrofia tocmai acest proces.”
Nu orice utilizare AI afectează învățarea
Evaluarea OCDE arată însă că folosirea ghidată și activă a inteligenței artificiale poate avea efecte diferite. Atunci când elevii sunt obligați să pună sub semnul întrebării răspunsurile oferite de AI și să gândească activ, rezultatele la învățare sunt mai bune.
„Există exemple foarte interesante de țări în care AI este folosit pentru a-i determina pe elevi să aprofundeze, să pună întrebările potrivite și să le ofere profesorilor instrumente puternice pentru a îmbunătăți procesul de învățare”, a spus Schleicher.
El consideră că sistemele de educație trebuie să treacă „de la o utilizare consumatoare a AI la una mai creativă”.
Unul dintre motivele pentru care acest lucru este dificil este ritmul dezvoltării tehnologiei. În multe țări, AI evoluează mai repede decât pot sistemele de educație să se adapteze.
„Oamenii au fost întotdeauna mai buni la inventarea unor lucruri noi decât la folosirea lor înțeleaptă”, a spus Schleicher.
Franța, Germania și Spania, printre țările cu cele mai mari scăderi
Schleicher a contribuit la dezvoltarea testelor PISA în anii '90. El a explicat că evaluarea a fost creată pentru a măsura rezultatele sistemelor de educație dincolo de banii investiți și de numărul de ani pe care elevii îi petrec în școală.
Rezultatele oferă comparații între sistemele educaționale din întreaga lume și arată diferențe importante chiar și între țările europene. În cele mai recente teste, elevii din 7 state membre ale UE au obținut rezultate semnificativ peste media OCDE, în timp ce în 13 state rezultatele au fost considerabil sub această medie.
„Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în marile țări europene, precum Franța, Germania și Spania. Cele mai interesante soluții au fost găsite în economiile mici și dinamice”, a spus Schleicher.
Estonia este unul dintre exemplele menționate de acesta. Elevii estonieni s-au clasat pe primul loc în Europa și în top 10 mondial la toate cele trei domenii evaluate.
„Este un exemplu clar de țară care abordează lumea digitală într-un mod prudent, dar foarte atent și foarte productiv”, a spus Schleicher.
Apel pentru părinți și profesori
Schleicher susține că educația trebuie să pună mai mult accent pe abilitățile dificil de înlocuit prin tehnologie, precum luarea deciziilor etice și capacitatea de a gestiona relații umane complexe.
El consideră că elevii nu mai pot fi „consumatori pasivi” ai educației, ci trebuie să devină participanți activi la procesul de învățare.
În cazul părinților, Schleicher spune că implicarea lor este importantă.
„Una dintre preocupările mele reale este că interesul părinților pentru educație în Europa a scăzut dramatic”, a spus el.
Soluția nu înseamnă ca părinții să petreacă ore întregi făcând teme împreună cu copiii, ci să le arate că educația lor contează.
„Pentru părinți, răspunsul este foarte simplu”, a spus Schleicher, explicând că este important ca aceștia „să-i arate copilului că ceea ce lucrează la școală contează cu adevărat pentru ei”.
El a mai spus că elevii ai căror părinți îi întreabă cum le-a fost ziua la școală au rezultate la teste cu aproximativ doi ani de școlarizare în avans.
Schleicher spune că profesorii trebuie să aibă un rol mai amplu decât cel de simpli transmițători de informații. Ei ar trebui să fie „antrenori foarte buni, mentori buni, îndrumători foarte buni”, preocupați să-i înțeleagă pe elevi și să-i sprijine în parcursul lor.
În condițiile în care numeroase țări europene se confruntă cu un deficit de profesori, Schleicher spune că sistemele de educație trebuie să le ofere cadrelor didactice „mai mult timp” pentru a putea îndeplini acest rol.
B.B.
Horoscop zilnic: 10 septembrie
Ziua 1660 Ucraina lovește la 3.000 km de graniță, în inima gazelor din Siberia. Centru comercial spulberat dintr-o lovitură de ruși (Video). Zelenski a semnat un acord pe 100 de ani în Canada
Marea Britanie interzice produsele din coloniile israeliene și acuză „epurarea etnică”. Franța și Canada îi urmează exemplul, Israelul ripostează
FCSB a făcut ultimul transfer: A fost prezentat oficial
