Curtea Constituțională a României (CCR) are miercuri pe masă două sesizări importante, în aceeași zi în care Parlamentul urmează să voteze învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan.
Ambele cauze vizează conflicte între instituții ale statului și pot avea implicații asupra modului în care sunt exercitate atribuțiile Guvernului, Parlamentului și instanțelor.
Prima sesizare a fost depusă de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care cere CCR să stabilească dacă Guvernul a încălcat Constituția prin adoptarea unei ordonanțe de urgență privind Programul SAFE, după ce Parlamentul îi retrăsese sprijinul prin moțiune de cenzură.
Pe scurt, Grindeanu susține că Executivul nu mai avea dreptul să adopte ordonanțe de urgență după pierderea sprijinului Parlamentului și că, în plus, prin OUG 38/2026 a reglementat chestiuni care se aflau deja în procedură parlamentară. În opinia sa, Guvernul ar fi ajuns astfel să se substituie Parlamentului, care este autoritatea legiuitoare a țării.
Sesizarea se referă la faptul că, în dimineața zilei de 5 mai, chiar în ziua votării moțiunii de cenzură, Guvernul ar fi extins semnificativ conținutul ordonanței, prin introducerea a 12 articole noi. Ulterior, actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial pe 8 mai, după retragerea încrederii Parlamentului.
CCR trebuie să stabilească dacă această conduită a respectat Constituția și, dacă nu, ce măsuri trebuie luate pentru restabilirea ordinii constituționale.
A doua sesizare vizează un conflict între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata unor drepturi salariale restante pentru magistrați.
Sesizarea a fost făcută de premierul interimar Ilie Bolojan, după ce Înalta Curte a obținut în instanță o decizie prin care Guvernul și Ministerul Finanțelor sunt obligați să achite aceste restanțe, inclusiv prin rectificare bugetară.
Miza financiară este una importantă. Înalta Curte a solicitat plata unor restanțe salariale de aproximativ 4,8 miliarde de lei, iar în acest dosar au fost stabilite și penalități de 1% pe zi de întârziere. Bolojan a susținut că această penalitate ar însemna aproximativ 48 de milioane de lei pe zi. La aceste sume se adaugă alte restanțe salariale din zona parchetelor, estimate la circa 3 miliarde de lei.
Guvernul consideră că instanța și-ar fi depășit atribuțiile prin faptul că a impus Executivului alocarea unor bani din buget.
Potrivit argumentelor prezentate de Bolojan, stabilirea bugetului, rectificările bugetare și distribuirea banilor publici țin de atribuțiile Guvernului și Parlamentului, iar instanțele trebuie să aplice legile existente, nu să stabilească modul în care sunt distribuite fondurile publice.
Astfel, în aceeași zi în care Parlamentul decide dacă acordă sau nu votul de învestitură guvernului condus de Siegfried Mureșan, CCR analizează două dosare care ating direct relația dintre principalele puteri ale statului: primul privește limitele Guvernului în raport cu Parlamentul, iar al doilea, limitele instanțelor în raport cu Executivul în gestionarea banilor publici.
Horoscop zilnic: 30 septembrie
Software al unei firme controlate de ruși, cumpărat de DNA, DIICOT și MApN. Ce spun procurorii americani
România, învinsă la scor de Bosnia&Herțegovina în Liga Națiunilor
Rubio susține că un „actor străin” este implicat în presupusul complot terorist de la baza RAF Fairford
