Curtea Constituțională judecă miercuri două dosare importante: sesizarea lui Sorin Grindeanu privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern în cazul ordonanței referitoare la Programul SAFE și conflictul dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție privind plata restanțelor salariale ale magistraților.
Cele două dosare s-au aflat și miercurea trecută pe masa judecătorilor constituționali, dar pronunțarea a fost amânată.
Sesizarea privind Programul SAFE
Unul dintre dosarele aflate astăzi pe masa judecătorilor constituționali vizează cererea depusă de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern în cazul OUG 38/2026.
Grindeanu cere CCR să stabilească dacă Guvernul a încălcat Constituția prin adoptarea și trimiterea spre publicare a ordonanței privind Programul SAFE după ce Parlamentul îi retrăsese încrederea prin moțiune de cenzură.
Pe scurt, Grindeanu susține că Executivul nu mai avea dreptul să adopte ordonanțe de urgență după pierderea sprijinului Parlamentului și că, în plus, prin OUG 38/2026 a reglementat chestiuni care se aflau deja în procedură parlamentară. În opinia sa, Guvernul ar fi ajuns astfel să se substituie Parlamentului, care este autoritatea legiuitoare a țării.
Sesizarea se referă la faptul că, în dimineața zilei de 5 mai, chiar în ziua votării moțiunii de cenzură, Guvernul ar fi extins semnificativ conținutul ordonanței, prin introducerea a 12 articole noi. Ulterior, actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial pe 8 mai, după retragerea încrederii Parlamentului.
CCR trebuie să stabilească dacă această conduită a respectat Constituția și, dacă nu, ce măsuri trebuie luate pentru restabilirea ordinii constituționale.
Dosarul restanțelor salariale ale magistraților
Al doilea dosar important aflat astăzi în analiza Curții Constituționale privește conflictul dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție privind plata restanțelor salariale ale magistraților, care se ridică la aproximativ 4,8 miliarde de lei.
Sesizarea a fost făcută de premierul interimar Ilie Bolojan, după ce Înalta Curte a obținut în instanță o decizie prin care Guvernul și Ministerul Finanțelor sunt obligate să asigure fondurile pentru plata acestor restanțe.
Miza financiară este una importantă. Înalta Curte a solicitat plata unor restanțe salariale de aproximativ 4,8 miliarde de lei, iar în acest dosar au fost stabilite și penalități de 1% pe zi de întârziere. Bolojan a susținut că această penalitate ar însemna aproximativ 48 de milioane de lei pe zi. La aceste sume se adaugă alte restanțe salariale din zona parchetelor, estimate la circa 3 miliarde de lei.
Guvernul consideră că instanța și-ar fi depășit atribuțiile prin faptul că a impus Executivului alocarea unor bani din buget.
Potrivit argumentelor prezentate de Bolojan, stabilirea bugetului, rectificările bugetare și distribuirea banilor publici țin de atribuțiile Guvernului și Parlamentului, iar instanțele trebuie să aplice legile existente, nu să stabilească modul în care sunt distribuite fondurile publice.
Revolut a picat în România și în alte țări. Probleme la plăți și accesarea conturilor. Ce spune compania
Premierul Niculescu a mulțumit PSD și tehnocraților care au intrat în Guvern: Sunt convins că România poate să reușească
Vlad Chiricheș a dat răspunsul după oferta de la FCSB
DIICOT a pus un nou sechestru pe imobilele Nordis
