Relația transatlantică s-a schimbat profund de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, iar conceptul NATO 3.0 simbolizează această transformare. Un fost ambasador american critică noul format conceput la Pentagon.
Cea de-a doua administrație Trump a anunțat frecvent retrageri de trupe și reduceri ale capacităților militare esențiale puse la dispoziția alianței, în timp ce Trump însuși a ironizat în repetate rânduri NATO, numind-o „tigru de hârtie”, ba chiar a amenințat cu retragerea completă a SUA din alianță.
Pentru a acoperi lacunele generate de retragerea graduală a SUA, Europa și Canada și-au sporit semnificativ cheltuielile fundamentale pentru apărare, convenind să aloce acestui domeniu 5% din PIB până în 2035.
Cunoscut sub numele de NATO 3.0, acest demers reprezintă, în esență, punerea în aplicare a planului Washingtonului de a reduce substanțial contribuția sa militară la apărarea Europei în cadrul NATO. Pe măsură ce SUA se retrag de pe continent, Europa va trebui să-și asume un rol mai activ și să încerce să acopere golurile rezultate, se arată într-o analiză publicată de Euronews.
Ce este NATO 3.0
Acest concept a fost elaborat în SUA, mai exact de către Elbridge Colby, un oficial din cadrul Departamentului Apărării care a pledat mult timp pentru o reformare completă a politicii americane față de Europa.
Criticii susțin că NATO 3.0 echivalează, de fapt, cu o diminuare a angajamentului Washingtonului față de securitatea europeană și reprezintă o schimbare fundamentală față de principiul fondator conform căruia securitatea Europei este inseparabilă de securitatea SUA.
Colby admite că SUA ar trebui să-și mențină prezența în Europa, iar apartenența SUA la NATO se bucură în continuare de sprijin bipartizan în Congresul american. Cu toate acestea, Statele Unite au retras deja capacități și forțe esențiale pentru descurajarea unor viitoare atacuri asupra teritoriului NATO. Asta în timp ce agresiunea rusă continuă cu furie în Ucraina, iar aliații se confruntă cu incursiuni frecvente ale dronelor și cu atacuri hibride.
„Vremurile s-au schimbat. Ne reorientăm prioritățile către apărarea propriului teritoriu și protejarea intereselor noastre în emisfera noastră”, le-a spus Colby miniștrilor Apărării din statele NATO, reuniți la Bruxelles în luna februarie.
În timp ce țările NATO încearcă să gestioneze noua viziune strategică a Washingtonului și incertitudinea pe care aceasta o generează, atitudinea adesea ostilă a administrației americane față de Europa nu inspiră încrederea că NATO 3.0 vizează cu adevărat o alianță mai integrată și mai unită.
Imediat după revenirea sa la Casa Albă, relațiile dintre Trump și aliații săi au început să se deterioreze. Insistența constantă a președintelui de a prelua Groenlanda a subminat grav încrederea europenilor în Washington, poate chiar iremediabil.
A urmat apoi campania militară continuă a lui Trump împotriva Iranului. Reticența aliaților din NATO de a se implica a tensionat și mai mult relațiile, Trump acuzând țările europene că își abandonează obligațiile față de Washington.
În luna iunie, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, i-a criticat dur pe aliați pentru răspunsul lor „rușinos” la conflictul cu Iranul, descriindu-i drept „beneficiari care nu contribuie echitabil”. În timpul unui discurs rostit în iunie în fața omologilor săi miniștri ai apărării la sediul NATO, Hegseth a anunțat o reevaluare a prezenței trupelor americane în Europa, țintind de fapt o reducere a efectivelor.
„Această reevaluare urmărește atât îmbunătățirea posturii forțelor americane… cât și consolidarea NATO 3.0”, le-a spus Hegseth miniștrilor, la Bruxelles. „Europa poate și trebuie să-și asume responsabilitatea principală pentru propria apărare convențională”, a adăugat el.
Rutte e optimist
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a salutat conceptul NATO 3.0 ca pe o consolidare a alianței, recunoscând meritul lui Trump de a fi exercitat, în sfârșit, presiuni asupra statelor europene pentru a-și asuma o responsabilitate mai mare în privința propriei apărări: creșterea cheltuielilor europene și canadiene a contribuit, în ultimul deceniu, la ceea ce Rutte a numit „trilionul lui Trump”.
De asemenea, Martin O'Donnell, șeful departamentului de relații publice din cadrul Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE), a salutat reevaluarea forțelor anunțată de Hegseth, declarând pentru Euronews că aceasta permite NATO „să planifice mai bine și mai realist – în eventualitatea în care, de exemplu, ar izbucni un război în Pacific - pe ce forțe din partea Statelor Unite se poate conta”.
„Acesta este un lucru bun pentru Comandantul Suprem al Forțelor Aliate”, a spus el.
Însă rămâne o întrebare esențială: retragerea unor capacități americane diminuează capacitatea generală de descurajare a NATO?
Rutte e optimist în această privință: „SUA și-au ajustat contribuțiile promise, iar ceilalți aliați au făcut un pas înainte pentru a contribui mai mult”, a declarat el în fața jurnaliștilor în luna iunie a anului trecut. „Și acest lucru este corect. Ne face mai puternici, iar despre asta este vorba în conceptul NATO 3.0: o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic”, a afirmat el.
Așadar, ce va însemna, concret, NATO 3.0 pentru viitorul acestei alianțe cu o vechime de 77 de ani?
O cosmetizare stângace a retragerii SUA
Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO, consideră că administrația Trump „transmite semnalul că securitatea Europei nu mai este importantă pentru securitatea Statelor Unite”.
„Alianțele se bazează, în esență, pe o percepție comună a amenințării și pe ideea că securitatea tuturor membrilor este indivizibilă; Donald Trump și administrația sa au abandonat ambele idei”, a spus el.
„SUA nu mai consideră Rusia o amenințare relevantă pentru Statele Unite. A numi acest lucru «NATO 3.0» înseamnă a pune ruj pe porc, întrucât există cel puțin speranța că Trump nu va abandona complet NATO”, a afirmat Daalder.
„A numi acest lucru NATO 3.0 înseamnă a da un porc cu ruj, întrucât există cel puțin speranța că Trump nu va abandona complet NATO”, a spus Daalder.
Americii nu-i mai pasă de Europa
Ian Brzezinski, fost adjunct al secretarului apărării pentru politica privind Europa și NATO, este de acord că a doua administrație Trump nu mai consideră, în cele din urmă, Europa un interes vital și, prin urmare, se retrage nu doar din poziția de garant al securității externe, ci și din fostul său rol de atenuare a tensiunilor în cazul conflictelor intra-europene.
„Interesele vitale sunt acele lucruri pentru care ești dispus să lupți și să mori, iar în această administrație există mulți care nu mai privesc Europa cu același interes ca înainte”, a declarat Brzezinski pentru Euronews, într-un interviu acordat din locuința sa din Washington D.C.
„Strategia de Securitate Națională și Strategia de Apărare Națională ale administrației reflectă o renunțare la ordinea stabilită după Războiul Rece. Sunt sceptic în privința conceptului NATO 3.0”, a spus el.
Prin retragerea din sfera securității europene, Casa Albă abandonează, de asemenea, politica externă din epoca Războiului Rece bazată pe o „apărare avansată” – strategie prin care SUA investeau în capacități solide de descurajare în străinătate pentru a preveni extinderea agresiunii către America, arată fostul oficial american.
Brzezinski a mai avertizat că, în absența implicării SUA în rolul de mediator, tensiunile dintre națiunile europene ar putea reizbucni.
„Îmi fac griji pentru europeni în absența leadership-ului american”, a spus el. „Să fim realiști: înainte de NATO și de implicarea benefică a SUA pe continent, Europa se sfâșia în conflicte, trecând prin două războaie mondiale”, a adăugat acesta.
T.D.
Bolojan: Comisia Europeană a cerut clarificări pe proiectul legii salarizării. Urmează noi discuții
Canicula se extinde. 40 de grade și nopți tropicale în cea mai mare parte a țării
Un medic rezident de 28 de ani a murit la Spitalul Universitar
Transferuri la CFR Cluj: Marius Șumudică a primit răspunsul
