Companiile de stat cu pierderi istorice ar putea fi desființate, iar instituțiile publice cu atribuții similare, comasate. Sunt vizate și indemnizațiile șefilor, care ar urma să depindă într-o măsură mai mare de performanță. Acestea sunt principalele măsuri din proiectul de reformă prezentat luni de vicepremierul Marian Neacșu în ședința PSD. Planul prevede și posibile reduceri de personal, iar Guvernul ar urma să își angajeze răspunderea în Parlament până la 1 martie 2027.
Reforma urmărește reducerea cheltuielilor statului și eliminarea structurilor care nu își mai justifică existența. Vicepremierul Marian Neacșu a explicat că fiecare companie va fi evaluată separat, înainte de a se decide dacă va fi reorganizată, comasată cu alta sau desființată.
„Vom analiza punctual toate societățile comerciale. Cert, vor fi situații de comasări, desființări”, a declarat Neacșu, citat de Antena 3.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, anunțase anterior că cel puțin 100 de entități ale statului ar urma să dispară, prin desființare sau comasare. Numărul final nu a fost însă stabilit, iar lista companiilor și instituțiilor vizate nu a fost făcută publică.
Potrivit Digi24, Ministerul Agriculturii ar putea fi printre cele mai afectate, cu peste 70 de companii vizate de schimbări. Reorganizări sunt avute în vedere și la Ministerul Transporturilor, Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății.
Ce se întâmplă cu firmele de stat și angajații lor
Proiectul prevede analizarea societăților în care statul este acționar majoritar, în special a celor care au acumulat pierderi de-a lungul anilor. Companiile cu pierderi istorice și fără importanță strategică ar putea fi desființate. În alte cazuri, soluția ar putea fi fuziunea, comasarea sau reorganizarea.
Societățile listate pe o piață organizată sunt exceptate de la aceste măsuri, potrivit proiectului prezentat de Neacșu.
Nici companiile profitabile nu vor fi ignorate. Pentru acestea, autoritățile vor analiza măsuri care să le crească eficiența și rentabilitatea, fără acordarea unor ajutoare de stat.
Reforma ar putea avea consecințe și asupra angajaților. Întrebat ce se va întâmpla cu personalul societăților desființate, vicepremierul a răspuns că „dacă o întreprindere se dizolvă, evident că personalul de acolo trebuie să își găsească altceva de făcut”.
Deocamdată, nu există o estimare privind numărul angajaților care și-ar putea pierde locurile de muncă.
Indemnizațiile șefilor, legate de performanță
O altă schimbare importantă vizează conducerea companiilor de stat. Proiectul propune modificarea modului în care sunt plătiți membrii consiliilor de administrație, ai consiliilor de supraveghere și ai directoratelor. Mai exact, o parte mai mare din remunerația acestora ar urma să depindă de rezultatele companiei, nu să fie garantată printr-o indemnizație fixă.
Printre variantele analizate se numără reducerea indemnizației fixe până la nivelul salariului mediu pe economie în cazul companiilor mari și până la nivelul salariului minim pentru cele mici și mijlocii.
Ar urma să fie revizuiți și indicatorii de performanță din contractele de management, pentru ca veniturile conducerii să fie corelate mai strâns cu eficiența și rezultatele economice.
Mai puține instituții și organisme de control
Reforma nu se limitează la companiile de stat. Sunt vizate și instituțiile publice cu atribuții care se suprapun, precum și structurile considerate ineficiente sau nefuncționale. Acestea ar putea fi reorganizate, comasate, fuzionate sau desființate.
Planul mai prevede reunirea unor servicii administrative ale instituțiilor teritoriale în centre bugetare județene și digitalizarea activităților de sprijin. Unele structuri județene cu personalitate juridică ar putea fi centralizate la nivel regional sau integrate direct în ministere.
De asemenea, Guvernul vrea să reducă numărul organismelor de control aflate în subordinea aceleiași autorități, să limiteze controalele repetate și să pună mai mult accent pe prevenție.
Cât ar economisi statul și când ar intra reforma în vigoare
Marian Neacșu a recunoscut că impactul bugetar al reformei este greu de estimat în acest moment. El a invocat exemplul Ordonanței 7, pentru care fusese calculat un impact bugetar de 3,6 miliarde de lei în 2026. Potrivit cifrelor preliminare prezentate de vicepremier, încasările ar fi fost însă de numai 700–800 de milioane de lei.
Calendarul propus pentru noua reformă prevede mai multe etape:
- 20 noiembrie 2026: constituirea unui comitet interministerial, prezidat de premier, care să coordoneze procesul.
- 15 decembrie 2026: transmiterea formularelor pentru colectarea datelor necesare evaluării.
- 20 ianuarie 2027: finalizarea analizei informațiilor.
- 1 februarie 2027: redactarea proiectului de act normativ.
- 20 februarie 2027: încheierea etapelor de consultare, transparență și avizare.
- 1 martie 2027: termenul propus pentru aprobarea proiectului de către Guvern și angajarea răspunderii în Parlament.
Angajarea răspunderii permite Guvernului să promoveze proiectul fără parcurgerea procedurii legislative obișnuite. Parlamentarii pot depune o moțiune de cenzură, iar dacă aceasta este adoptată, Guvernul este demis. Dacă nu este depusă sau adoptată o moțiune, proiectul se consideră adoptat.
Deocamdată, reforma se află în faza de proiect, iar măsurile și termenele prezentate de PSD trebuie să fie acceptate și asumate de Guvern.
