Moscova a transmis un avertisment cât se poate de clar: diplomații occidentali trebuie să părăsească imediat capitala Ucrainei, Kiev. În caz contrar, s-ar afla „în pericol de moarte”. Rusia a precizat că nu își va asuma responsabilitatea pentru eventualele „consecințe negative” în cazul în care recomandarea sa va fi ignorată.
Ambasadorii europeni aflați la Kiev au răspuns însă cu fermitate amenințării Kremlinului. Ambasadorul Danemarcei în Ucraina, Thomas Lund-Sørensen, a anunțat pe rețelele sociale că va rămâne în capitală.
Aceeași decizie au luat-o reprezentanții diplomatici ai Germaniei, Italiei, Spaniei, Suediei, Franței, Poloniei și Estoniei. Nici Statele Unite nu au dat semne că intenționează să-și retragă personalul diplomatic, scrie The Guardian.
Într-o discuție purtată la sediul ambasadei, Lund-Sørensen a explicat că Rusia încearcă să intimideze statele europene pentru a slăbi sprijinul acordat Ucrainei.
„Este un război cognitiv. Aceste atacuri au loc de mult timp. Rușii încearcă să influențeze opinia publică din țara mea. Bineînțeles că vom continua să fim aici”, a declarat ambasadorul.
Diplomatul a recunoscut că activitatea sa în capitala ucraineană presupune și momente înfricoșătoare, o realitate cu care se confruntă toți cei care locuiesc în oraș.
„Este înfricoșător când 10 rachete balistice lovesc în decurs de câteva minute”, a spus el. Totuși, ambasadorul a făcut o distincție între disconfortul provocat de război și pericolul real pentru viață. „Există o diferență între situațiile inconfortabile și cele care îți pun viața în pericol. Dacă nu faci duș, ce dacă?”, a adăugat acesta.
Atacurile rusești au ajuns și în apropierea ambasadelor
Hotărârea diplomaților de a rămâne la Kiev nu este lipsită de riscuri. Vineri, o dronă s-a prăbușit peste un spital din centrul capitalei, aflat la câteva sute de metri de locul în care își desfășoară activitatea ambasadorul danez. Explozia s-a auzit pe o rază de mai mulți kilometri.
Rusia și-a intensificat considerabil atacurile începând din luna august, lansând rachete și sute de drone propulsate cu reacție. Loviturile au vizat inclusiv mari centre urbane precum Harkov și Odesa. Pe fondul lipsei unor progrese semnificative pe front, Kremlinul și-a întețit campania militară împotriva populației civile.
Printre ținte s-au numărat podurile peste râul Nipru, centralele de termoficare, stațiile electrice, trenurile și gările. Întreruperile de curent durează adesea cea mai mare parte a zilei, iar în ultima săptămână locuitorii capitalei au rămas fără apă timp de 24 de ore.
Bombardamentele au ajuns și în centrul istoric al Kievului, unde se află numeroase reprezentanțe diplomatice. În septembrie, o clădire situată la câteva sute de metri de ambasada Germaniei a fost lovită. Anterior, în octombrie 2022, biroul de vize al misiunii diplomatice germane fusese avariat într-un atac în care și-au pierdut viața opt persoane.
Nici sediul Delegației Uniunii Europene nu a fost ocolit de bombardamente. În 2025, două rachete au căzut în parcarea de lângă clădire. Fragmente metalice au perforat parterul și au spart geamurile blindate. Atacul a avut loc în zori, înainte ca angajații să ajungă la serviciu, astfel că nimeni nu a fost rănit.
În septembrie, o altă dronă a explodat la aproximativ 500 de metri distanță. Resturile acesteia au avariat etajul al nouălea al clădirii, distrugând geamuri, panouri ale tavanului și sistemul de ventilație.
„Eram într-o ședință cu șapte colegi. Am fugit pe coridor. Nu am auzit niciodată în viața mea un zgomot atât de puternic. Se ridicau coloane de fum. A fost șocant”, a povestit Katarína Mathernová, ambasadoarea UE la Kiev.
În urma atacurilor, reprezentanța europeană a început să-și consolideze pereții exteriori cu saci de nisip. Pe coridoare au fost amplasate fotolii tip puf, unde angajații se pot adăposti în timpul alertelor aeriene. De asemenea, clădirea dispune acum de paturi pliabile și dușuri suplimentare.
Întrebată dacă Rusia încearcă efectiv să-i ucidă pe diplomați, nu doar să-i sperie, Mathernová a făcut trimitere la romanul satiric „Catch-22”, scris de Joseph Heller.
„Așa cum spune Yossarian: «Încearcă să mă omoare! Aruncă bombe asupra noastră!» Cred că sunt lovituri de avertisment. Rușii devin din ce în ce mai îndrăzneți și mai lipsiți de scrupule”, a explicat ambasadoarea.
Diplomații consideră că prezența lor transmite un mesaj de solidaritate
În opinia Katarínei Mathernová, obiectivul strategic al lui Vladimir Putin este distrugerea Uniunii Europene. Ea a descris noua amenințare a Moscovei drept o încercare de intimidare, prin care Rusia ar spera să determine diplomații unor state din sudul global să părăsească Ucraina.
Între timp, viața în capitală devine tot mai dificilă. Atacurile sunt mai intense decât anul trecut, iar penele de curent au început mai devreme. Chiar și în sediul reprezentanței europene au existat probleme cu alimentarea cu apă.
„Punctul vulnerabil al unui oraș modern este sistemul de canalizare”, a atras atenția ambasadoarea UE.
În timp ce Kievul se pregătește pentru iarnă, diplomații occidentali spun că decizia de a rămâne în capitală are o semnificație importantă pentru conducerea Ucrainei, care se confruntă cu atacurile constante ale Rusiei.
„Ne spun că apreciază faptul că suntem aici”, a declarat ambasadorul danez, Thomas Lund-Sørensen.
Un alt diplomat a explicat că prezența reprezentanților străini are o valoare atât politică, cât și psihologică pentru Ucraina, contribuind la menținerea moralului și a rezistenței țării.
Acesta consideră că Rusia nu vizează în mod deliberat misiunile diplomatice. Totuși, estimează că, mai devreme sau mai târziu, un diplomat ar putea fi ucis de o dronă care „cade în locul nepotrivit”. Un asemenea incident ar putea declanșa o criză politică în țara respectivă, al cărei guvern ar trebui să decidă cum reacționează la violențele Rusiei și la încălcarea dreptului internațional.
Deplasările la Kiev au devenit tot mai periculoase
Pentru premierii și președinții care vizitează Ucraina, călătoriile spre și dinspre capitală presupun riscuri tot mai mari. Aeroportul din Kiev este închis încă de la invazia rusă din 2022, astfel că singurele variante de transport rămân trenul și mașina.
Un diplomat a povestit că, în timpul unei călătorii recente din Polonia, a fost nevoit să părăsească de două ori compartimentul trenului din cauza dronelor care survolau zona.
„Am stat în pădure o oră și jumătate. Personalul trenului mi-a dat un biscuit”, a relatat acesta.
Alarmele aeriene frecvente și atacurile asupra podurilor au afectat și activitatea ambasadelor, îngreunând totodată deplasarea angajaților ucraineni către locurile de muncă.
Diplomatul a recunoscut că situația sa este privilegiată în comparație cu cea a localnicilor. Când pornește alarma, el se poate adăposti în subsol și poate dormi acolo, însă pentru ucraineni amenințarea face parte din viața de zi cu zi.
„Ucrainenii și-au adaptat procedurile de securitate. Totuși, este mai incomod. Există și un anumit grad de neliniște”, a explicat el.
La rândul său, Mathernová a povestit că, în timpul atacurilor rusești, doarme pe o saltea așezată în baia apartamentului său de hotel. Ea a amintit că milioane de ucraineni sunt nevoiți să recurgă la soluții similare, adăpostindu-se în buncăre, pe holuri sau pe podelele reci ale stațiilor de metrou.
„Nu este nimic amuzant în a folosi iarna ca armă de distrugere în masă”, a scris ambasadoarea la începutul acestui an, după ce un oficial de la Kremlin ironizase o fotografie în care apărea în pijamale.
O misiune diplomatică dificilă, dar considerată importantă
Postul de ambasador la Kiev este încadrat la categoria misiunilor cu condiții dificile. Reprezentanții diplomatici occidentali rămân, de regulă, în Ucraina timp de doi ani, perioadă în care sunt separați de familiile lor.
Thomas Lund-Sørensen a recunoscut că nu există tocmai o „coadă” de diplomați care să-și dorească un astfel de post, însă sunt suficienți voluntari dispuși să își asume această responsabilitate.
„Este greu să-ți imaginezi, ca diplomat, o misiune mai importantă decât cea din Ucraina. Lupta acestei țări împotriva Rusiei este ceva personal pentru mine și pentru țara mea”, a spus ambasadorul danez.
În timpul liber, acesta obișnuiește să facă plimbări lungi cu bicicleta. Katarína Mathernová preferă mersul nordic prin grădinile botanice, dar și saunele și cinele alături de prieteni.
Ambasadoarea europeană spune că va duce dorul mai ales restaurantelor din capitala ucraineană și spiritului practic al locuitorilor săi.
„Kievul are o varietate incredibilă de restaurante extraordinare. Unul dintre lucrurile de care îmi va fi cel mai dor este scena gastronomică. Dar și atitudinea oamenilor, care cred că orice este posibil. Este un contrast puternic față de Bruxelles”, a mărturisit Mathernová.
