Moscova vrea ca Ucraina să renunțe la teritorii, dar cere și schimbări majore în arhitectura de securitate europeană, inclusiv retragerea unei țări din NATO.
Negociatorii ruși au înaintat cereri ample în cadrul discuțiilor de la Abu Dhabi pentru încheierea războiului din Ucraina. Propunerile informale depășesc cu mult problema teritoriilor ucrainene și urmăresc instituirea unei „noi ordini de securitate europene”. Oficialii ruși continuă să susțină că guvernele occidentale au promis cândva că NATO nu se va extinde spre est, scrie BILD.
Conform publicației germane, Rusia dorește să păstreze controlul asupra întregului teritoriu ucrainean aflat în prezent sub ocupația sa, solicitând totodată și restul regiunilor Donețk și Lugansk, aflate încă sub controlul Kievului.
De asemenea, Ucraina ar trebui să-și mențină un statut permanent de stat nealiniat, ceea ce ar exclude aderarea la NATO, lăsând însă deschisă posibilitatea integrării în UE.
Pe cine vrea Kremlinul afară din NATO
Moscova cere, totodată, demilitarizarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră – Odesa și Nikolaiev – cărora li s-ar interzice să mai funcționeze ca baze navale, urmând să fie stabilite, separat, garanții pentru libertatea de navigație în Marea Neagră și în Marea Baltică.
Propunerile Moscovei merg, însă, mai departe și ar modifica în mod semnificativ prezența NATO în Europa de Nord. Astfel, Rusia ar solicita eliminarea tuturor bazelor militare NATO din Estonia, Letonia și Lituania. Totodată, Finlanda ar trebui să părăsească NATO și să revină la statutul avut înainte de aderare.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat ulterior informația conform căreia Rusia ar fi cerut retragerea Finlandei din NATO.
„Nu știu nimic despre asta. Nu, nu au fost formulate astfel de condiții. Acest lucru cu siguranță nu a fost discutat”, a declarat el.
Planul Moscovei pentru Republica Moldova
Propunerile menționate vizează, de asemenea, viitorul politic al Republicii Moldova.
Potrivit ziarului belarus Nasha Niva, Moscova dorește transformarea țării într-o republică federală, formată din Republica Moldova, regiunea autonomă Găgăuzia și regiunea separatistă Transnistria, susținută de Rusia.
Conform acestei propuneri, în cazul în care Republica Moldova ar adera la UE, Transnistriei și Găgăuziei ar trebui să li se ofere posibilitatea de a organiza referendumuri privind independența.
Ce oferă Rusia în schimb
În schimbul acestor concesii mai ample, Rusia ar oferi retragerea armelor sale nucleare din Belarus și s-ar angaja să nu amplaseze acolo rachete cu rază medie de acțiune, inclusiv sisteme de tip Iskander și Oreșnik.
Moscova ar fi, de asemenea, pregătită să-și retragă trupele din Transnistria, scrie publicația din Belarus.
BILD subliniază că planul menționat este doar una dintre mai multe propuneri care circulă în cercurile informale de negociere. Rămâne neclar care dintre aceste propuneri – dacă există vreuna – este susținută personal de președintele rus Vladimir Putin.
Putin e de neclintit
În timpul întâlnirii sale de joi cu trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, Vladimir Putin a reiterat cererile intransigente ale Moscovei, respingând orice prezență a trupelor străine în Ucraina după încheierea unui acord de pace.
El a avertizat că forțele europene, desfășurate în cadrul unui aranjament de securitate postbelic, ar deveni „ținte militare legitime” și că războiul s-ar relua imediat.
De asemenea, Putin a respins propunerile privind crearea unor zone demilitarizate sau „zone gri” între forțele ruse și cele ucrainene, insistând că „frontiera de stat” ar trebui să fie singura linie de demarcație.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a interpretat acest lucru drept o reafirmare a cererii Moscovei de a deține controlul deplin asupra regiunilor Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie – inclusiv asupra unor teritorii pe care forțele ruse nu le-au ocupat niciodată.
Totodată, Moscova nu a dat semne că ar fi dispusă să facă schimb de teritorii ocupate. Consilierul prezidențial rus Vladimir Medinski a declarat că Rusia va respinge orice schimb teritorial și va continua să-și extindă așa-numita „zonă de securitate” în regiunile Sumî și Harkov – un argument pe care Moscova îl folosește pentru a-și justifica prezența în zonele de frontieră ale Ucrainei.
În ciuda reluării negocierilor mediate de SUA, Putin nu a oferit niciun indiciu că Moscova ar fi pregătită să renunțe la obiectivele sale inițiale de război sau să accepte garanții de securitate occidentale substanțiale pentru Kiev.
T.D.
