Centrul de analiză american RAND a publicat un raport care examinează scenariul unui război între Rusia și Europa până în anul 2030. Conform acestui scenariu, Vladimir Putin moare încă din ianuarie 2027, iar țara este condusă de un alt ofițer KGB de rang înalt care declanșează un război împotriva Europei.
Conform scenariului proiectat de organizația americană, Vladimir Putin, 74 de ani, moare din cauze naturale, moment în care în țară apare un vid de putere, iar în cadrul aparatului de stat începe o luptă pentru putere. Un fost general FSB iese învingător și până în luna martie devine președintele Rusiei, scrie Agentstvo.
Armistițiu fragil în Ucraina și epurări la Kremlin
Noul șef al statului încearcă să-și consolideze puterea și să remodeleze sistemul politic în funcție de propriile interese. În aprilie 2027, el acceptă un armistițiu în Ucraina, obținut prin medierea SUA, a Regatului Unit și a altor țări europene, în schimbul ridicării parțiale a sancțiunilor.
Cu toate acestea, obiectivele Rusiei în Ucraina rămân, în esență, neschimbate, iar negocierile pentru o pace deplină intră într-un impas. Războiul din Ucraina se transformă într-un conflict înghețat. Ulterior, noul președinte ordonă armatei să se concentreze pe restabilirea capacității de luptă.
Până în ianuarie 2028, încep epurări în cadrul Guvernului. Președintele începe să-i înlocuiască pe cei mai apropiați aliați ai lui Putin cu persoane care îi sunt mai loiale lui. Totuși, puterea sa nu pare a fi sigură: pe fondul dificultăților economice și al consecințelor sociale pe termen lung ale pierderilor militare din Ucraina, tulburările continuă în Rusia.
Pentru a-și consolida autoritatea, noul președinte lansează o campanie hibridă împotriva țărilor NATO. O parte a acestei campanii presupune răspândirea de dezinformări privind opresiunea minorității ruse din Europa de Est.
SUA își mută atenția din Europa, iar Rusia profită
În iunie 2029, în America de Sud izbucnește o criză, iar administrația SUA o transformă într-o prioritate, reducându-și prezența militară în Europa.
Până la începutul anului 2030, atenția SUA rămâne concentrată în altă parte, iar președintele rus se trezește sub o presiune tot mai mare din partea elitei militare.
Kremlinul începe să elaboreze un plan pentru atacuri hibride mai intense și operațiuni militare limitate în statele baltice. Scopul campaniei aflate în pregătire este de a demonstra lipsa de unitate în cadrul NATO. Activitățile hibride în Europa se intensifică brusc, iar numărul și consecințele incidentelor sunt în creștere.
Invazia de la Narva, începutul războiului Rusia - NATO
În mai 2030, Rusia instigă la proteste în orașul estonian Narva – unde trăiește o numeroasă populație de etnie rusă – proteste care degenerează în revolte. Autoritățile estoniene recurg la forță împotriva protestatarilor.
Președintele rus declară că autoritățile estoniene nu prezintă încredere în privința asigurării siguranței populației ruse din Narva, iar trupele Moscovei încep să invadeze Estonia, ajungând în zona din jurul orașului.
Președintele rus mizează pe faptul că NATO nu va declanșa un răspuns militar de amploare. Cu toate acestea, Alianța reacționează imediat, invocând clauza de apărare colectivă.
În iunie 2030, încep ostilități de amploare. Moscova devine o amenințare pentru arhipelagul Svalbard și nordul Norvegiei, în timp ce submarinele rusești încearcă să pătrundă în Atlanticul de Nord.
Rusia consideră Regatul Unit o țintă prioritară și lansează operațiuni de sabotaj, atacuri cibernetice și lovituri aeriene împotriva acestuia. Bazele aeriene, porturile, stațiile radar și centrele de comandă devin primele ținte.
Când se încheie conflictul
Până în noiembrie 2030, președintele rus se confruntă cu presiuni interne, cauzate de incapacitatea sa de a obține o victorie rapidă. El declară ocuparea orașului Narva și a celei mai mari părți a comitatului Ida-Viru drept o victorie și propune țărilor NATO un armistițiu. Acesta este acceptat, după care negocierile de pace se prelungesc timp de mai multe luni.
Analiștii subliniază că scenariul lor reprezintă doar una dintre posibilele evoluții. Pe baza acestui scenariu, ei au formulat recomandări pentru guvernul britanic privind stabilizarea situației sociale, protejarea infrastructurii critice, combaterea atacurilor cibernetice, pregătirea pentru un conflict în spațiul cosmic, mobilizare și lovituri aeriene, precum și cu privire la utilizarea descurajării nucleare și încheierea războiului.
T.D.
