Drone, roboți, tancuri sau submarine capabile să identifice și să atace ținte fără intervenția unui om. Inteligența artificială schimbă tot mai rapid modul în care sunt purtate războaiele, iar lumea încearcă să stabilească o limită: câtă putere de a decide asupra vieții și morții poate fi lăsată în mâinile mașinilor? Statele Unite și Rusia se opun însă introducerii unor reguli internaționale obligatorii pentru aceste arme.
La Geneva încep luni negocieri care ar putea deschide calea către primul acord internațional obligatoriu privind sistemele de arme autonome letale, cunoscute sub acronimul LAWS.
Potrivit Reuters, majoritatea celor 128 de state participante la Convenția privind anumite arme convenționale susțin inițierea negocierilor pentru interzicerea sau restricționarea unor astfel de sisteme.
Dar unele dintre cele mai mari puteri militare ale lumii, între care SUA, Rusia și Israel, consideră că legislația internațională existentă este suficientă și se opun adoptării unor noi reguli obligatorii.
Arme care pot decide singure când să atace
Dezvoltarea inteligenței artificiale a accelerat apariția unor arme tot mai sofisticate, de la drone și roboți militari până la tancuri și submarine, capabile să identifice și să atace ținte fără intervenție umană directă. În cazul sistemelor complet autonome, decizia de a ataca poate fi luată de tehnologie, fără ca un operator uman să mai fie nevoit să o autorizeze.
Armele semi-autonome, care folosesc inteligența artificială pentru a asista deciziile militare, au fost deja utilizate în conflictele din Ucraina, Sudan și Orientul Mijlociu.
Anna Hehir, responsabilă cu guvernanța inteligenței artificiale militare la Future of Life Institute, avertizează că sistemele de arme complet autonome nu mai aparțin domeniului science-fiction. Ea invocă relatări din presă despre utilizarea unor asemenea sisteme în Ucraina.
Distincția este importantă: în cazul armelor semi-autonome, omul păstrează un anumit rol în procesul decizional, în timp ce sistemele complet autonome pot selecta și ataca ținte fără o nouă intervenție umană.
Problema este că aceste sisteme pot avea un comportament imprevizibil, iar o eroare de identificare sau de decizie poate avea consecințe fatale.
„Nu ar trebui să permitem niciodată mașinilor să decidă cine trăiește și cine moare pe câmpul de luptă, dar aceasta este realitatea distopică de care ne apropiem rapid”, a avertizat Verity Coyle, reprezentantă a Human Rights Watch.
De ce SUA și Rusia nu vor reguli obligatorii
Washingtonul susține că dreptul internațional umanitar oferă deja cadrul necesar pentru reglementarea utilizării armelor în război. În locul unui tratat obligatoriu, Statele Unite preferă adoptarea unor orientări și principii generale. De altfel, americanii au propus un mandat de cinci ani pentru negocierea unui acord fără caracter juridic obligatoriu.
Rusia nu și-a anunțat oficial poziția înaintea reuniunii de la Geneva, dar s-a opus și în trecut propunerilor privind un tratat internațional obligatoriu.
Potrivit unui diplomat occidental de rang înalt, citat de Reuters, Moscova intenționează inclusiv să împiedice Uniunea Europeană, care participă la negocieri în calitate de observator, să ia cuvântul.
Anna Hehir consideră că Statele Unite și Rusia vor încerca probabil să slăbească prevederile oricărui eventual acord, așa cum au făcut și în septembrie, în timpul discuțiilor asupra unui document privind armele autonome și riscurile acestora.
De cealaltă parte, Comitetul Internațional al Crucii Roșii susține că dreptul umanitar existent nu acoperă suficient riscurile specifice acestor tehnologii.
Liderii ONU, ai Crucii Roșii și Papa s-au pronunțat, de asemenea, în favoarea reglementării armelor autonome.
Se poate ajunge la un acord?
Reuniunea de la Geneva trebuie să decidă dacă statele vor începe negocierile pentru un instrument internațional care să stabilească interdicții și restricții asupra sistemelor autonome letale.
Diplomatul elvețian Julien Thöni, care prezidează reuniunea de la Geneva, a propus ca statele să negocieze, timp de doi ani, un protocol obligatoriu din punct de vedere juridic, potrivit Reuters.
Marea Britanie, Germania și Franța susțin începerea negocierilor, dar propun ca statutul juridic al viitorului acord să rămână deocamdată deschis. aDoi diplomați au declarat pentru Reuters că discuțiile se anunță dificile, însă un compromis ar putea fi găsit până la sfârșitul săptămânii.
Sunt luate în calcul trei variante: un tratat obligatoriu, un acord bazat pe angajamente voluntare sau o formulă mixtă, care să combine cele două abordări.
Negocierile privind armele autonome durează de mai bine de un deceniu, fără ca statele să fi reușit să stabilească reguli internaționale obligatorii specifice acestor sisteme.
Într-un interviu acordat Reuters în martie, diplomatul olandez Robert in den Bosch, care a condus discuțiile pregătitoare, avertiza că progresele tehnologice riscă să depășească ritmul negocierilor. El atrăgea atenția că, dacă statele amână prea mult adoptarea unor reguli, tehnologia ar putea avansa înainte ca acestea să mai poată interveni eficient.
G.P.
