Zeci de instituții publice din România, inclusiv un institut militar, spitale și instanțe, au cumpărat sisteme de supraveghere video dezvoltate de o companie din Moscova. Unele sunt încă în funcțiune, deși o investigație realizată în Ucraina a demonstrat că anumite sisteme de acest tip pot transmite date către servere din Rusia.
34 de instituții publice au făcut 56 de achiziții de echipamente sau sisteme TRASSIR între 2017 și 2026, potrivit unei investigații Public Record.
TRASSIR este o marcă deținută de compania DSSL din Moscova, care dezvoltă camere de supraveghere și programe pentru înregistrarea, stocarea și analizarea imaginilor.
Prin serviciul TRASSIR Cloud, imaginile camerelor pot fi accesate de la distanță, prin internet. Problema este că datele pot ajunge pe servere din Rusia, iar politica de confidențialitate a serviciului prevede posibilitatea divulgării informațiilor în condițiile legislației ruse, arată Public Record.
Camere rusești inclusiv într-un institut militar
Printre cumpărători se află Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, aflat în subordinea Ministerului Apărării Naționale, care a achiziționat cinci camere TRASSIR în iunie 2023.
Reprezentanții institutului au confirmat pentru Public Record că echipamentele sunt încă utilizate, dar susțin că nu sunt conectate la internet și pot fi accesate numai de angajați. Instituția afirmă că nu a identificat riscuri de securitate și intenționează să înlocuiască sistemele din cauza uzurii.
Spitalul Universitar Elias din București a făcut cinci achiziții, în valoare totală de aproximativ 84.000 de lei. Printre echipamente se numără un sistem destinat secției ATI și unul pentru Unitatea de Primiri Urgențe, cumpărat în decembrie 2024.
Institutul Geologic al României a plătit 99.000 de lei, în martie 2024, pentru sisteme TRASSIR capabile să detecteze automat persoane și mișcări.
Tribunalul Brașov a cumpărat de două ori sisteme TRASSIR în 2023, pentru aproape 35.000 de lei. Conducerea instanței susține că acestea funcționează într-o rețea internă, fără conexiune la internet, dar a recunoscut că nu a realizat o evaluare a riscurilor de securitate și intenționează să păstreze echipamentele.
Pe lista cumpărătorilor se mai află Direcția Fiscală din Brașov și o societate deținută de administrația orașului Târgu-Neamț.
Ce au descoperit jurnaliștii despre legăturile cu Rusia
Investigația Public Record arată că peste 30 de adrese IP din România, asociate unor sisteme TRASSIR, au fost identificate prin Shodan, un motor de căutare care indexează dispozitive conectate la internet.
Expunerea acestor dispozitive poate reprezenta un risc de securitate, însă identificarea lor pe Shodan nu înseamnă automat că imaginile pot fi accesate de oricine. Nu s-a stabilit nici că adresele IP aparțin instituțiilor publice menționate în investigație.
Riscurile tehnologiei TRASSIR au fost documentate încă din decembrie 2023 de Radio Europa Liberă Ucraina. Jurnaliștii au realizat, împreună cu specialiști în securitate informatică, teste care au arătat că anumite sisteme TRASSIR conectate la internet comunicau cu servere din Rusia.
Unul dintre servere era administrat de o companie care furnizase anterior servicii de internet unei unități a FSB, serviciul rus de securitate.
Autoritățile ucrainene avertizaseră încă din 2022 asupra riscurilor asociate acestei tehnologii. Centrala nucleară de la Cernobîl, care utiliza sisteme TRASSIR, a renunțat la ele în 2023.
Investigația nu prezintă însă dovezi potrivit cărora imaginile înregistrate de instituțiile românești au fost transmise către Rusia.
România a interzis din 2022 utilizarea anumitor programe informatice rusești în instituțiile publice, însă sistemele TRASSIR nu sunt vizate de această interdicție, precizează Public Record.
