Ce ar face NATO dacă Putin ar ataca un stat al Alianței. Planul în trei pași dezvăluit de Bild

Ce ar face NATO dacă Putin ar ataca un stat al Alianței. Planul în trei pași dezvăluit de Bild
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

NATO ar avea pregătite trei direcții de acțiune pentru cazul în care Rusia ar ataca unul dintre statele baltice. Planurile merg de la neutralizarea rachetelor rusești și folosirea masivă a dronelor până la lovituri asupra unor obiective militare și logistice aflate chiar pe teritoriul Rusiei.

Potrivit Bild, NATO a pus la punct trei direcții de acțiune pentru situația în care Rusia ar ataca statele baltice. Acestea fac parte dintr-un plan numit „Conceptul NATO pentru operațiunile de luptă terestră”, care urmărește oprirea trupelor ruse și reducerea capacității Moscovei de a continua ofensiva.

ADVERTISING

Rachetele și dronele Rusiei, primele ținte

În cazul unui atac asupra statelor baltice, una dintre primele priorități ar fi neutralizarea sistemelor rusești folosite pentru atacuri cu rachete și drone.

NATO ar folosi în acest scop avioane de luptă, rachete și drone. Printre zonele importante se numără Kaliningrad, enclava rusă dintre Polonia și Lituania, unde Moscova dispune de sisteme de apărare antiaeriană și rachete.

Scopul ar fi reducerea capacității Rusiei de a lovi forțele NATO și infrastructura militară din statele aliate.

O barieră de drone la granița cu Rusia și Belarus

A doua componentă presupune crearea unei așa-numite „zone autonome” de-a lungul frontierelor NATO cu Rusia și Belarus.

Aici ar urma să fie folosite în principal drone și vehicule terestre fără pilot pentru a detecta, încetini sau opri unitățile inamice. Ideea este ca aceste sisteme să formeze o primă barieră în calea unei înaintări rusești și să reducă expunerea directă a militarilor NATO.

Conceptul se înscrie într-o schimbare mai amplă a modului în care Alianța își întărește flancul estic, după lecțiile războiului din Ucraina, unde dronele au ajuns să joace un rol esențial atât în supravegherea câmpului de luptă, cât și în atacuri.

Lovituri și pe teritoriul Rusiei

Dacă ofensiva ar continua, răspunsul NATO nu s-ar opri la teritoriul statului atacat.

Potrivit Bild, într-o etapă ulterioară ar putea fi vizate obiective militare și logistice din interiorul Rusiei. Forțele speciale ar avea misiunea de a lovi puncte importante pentru susținerea operațiunilor rusești, precum aerodromuri, fabrici de armament, poduri și căi ferate folosite pentru transportul trupelor și echipamentelor către front.

Obiectivul conceptului nu ar fi cucerirea unor teritorii rusești, ci distrugerea capacității Moscovei de a continua ofensiva și împingerea forțelor ruse înapoi până la graniță.

Bild susține că detaliile conceptului sunt făcute publice în mod deliberat și ca formă de descurajare: Moscova ar trebui să știe dinainte la ce răspuns să se aștepte dacă ar ataca un stat NATO.

Presiune tot mai mare pe flancul estic

Informațiile apar într-un moment în care incidentele cu drone în spațiul aerian al statelor NATO de pe flancul estic s-au înmulțit.

România a avut un nou astfel de incident chiar duminică dimineață. O dronă a intrat în spațiul aerian național dinspre Republica Moldova și a fost doborâtă de un avion F-18 spaniol aflat într-o misiune NATO de poliție aeriană.

Originea dronei nu a fost stabilită oficial. Un reprezentant NATO a declarat pentru Reuters că aceasta „pare să fie rusească”.

A fost a patra dronă doborâtă deasupra teritoriului României în acest an. Alte trei au fost doborâte de avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române în luna iulie.

G.P.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google