Interzicerea accesului jurnalistului Ovidiu Vanghele la conferințele de presă de la Cotroceni este „absolut un act de cenzură”, spune Emilia Șercan, în podcastul SpotMedia.ro „Cum supraviețuim?”, realizat de Adriana Nedelea. Jurnalista critică și lipsa explicațiilor convingătoare despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și respinge ideea că un alegător ar trebui să înceteze să critice un politician după ce l-a votat. Discuția pornește de la nesiguranța pe care o resimt oamenii în această perioadă și de la problemele Educației, despre care Emilia Șercan vorbește și din experiența de profesor.
Emilia Șercan este jurnalistă de investigații, coordonatoarea echipei de investigații de la PressOne și lector universitar. În prima parte a conversației cu Adriana Nedelea, vorbește despre relația dintre putere și presă, responsabilitatea instituțiilor și dificultățile celor care trăiesc din salariu.
Puteți urmări prima parte a interviului cu Emilia Șercan pe canalul de YouTube al SpotMedia.ro sâmbătă, 14 noiembrie, începând cu ora 8:00.
Interdicția de la Cotroceni și greșeala jurnalistului
Emilia Șercan consideră că decizia președintelui Nicușor Dan de a-i interzice lui Ovidiu Vanghele accesul la conferințele de presă poate avea consecințe inclusiv asupra felului în care este evaluată libertatea presei în România.
- Jurnalistul Ovidiu Vanghele a aflat LIVE de la Nicușor Dan că va fi interzis la Cotroceni. Un moment tipic Donald Trump (Video)
- Nicușor Dan își argumentează decizia de a-l interzice pe Ovidiu Vanghele la Cotroceni: „Eu nu sunt un gunoi” (Video)
„Eu sunt convinsă că anul viitor, când vor fi din nou făcute acele evaluări pe ranking-urile, pe clasamentele referitoare la libertatea de exprimare în România și la libertatea presei în România, sunt sigură că o să mai coborâm cu câteva poziții.”
Întrebată dacă este vorba despre cenzură, răspunde ferm: „Este absolut un act de cenzură”.
În același timp, spune că limbajul folosit de Ovidiu Vanghele a fost greșit și că scuzele lui au fost necesare.
„Ovidiu a greșit. Ovidiu, în fine, greșește în general în momentul în care exprimă atât de frust anumite frustrări. (...) Nu știu, eu cred că poate și mulți oameni încearcă cumva să se pună în pielea lui Ovidiu și să spună: da, și eu cred că am vrut de nu știu câte ori să mă exprim la modul ăsta față de diverși politicieni, dar m-am înfrânat pentru că știu că nu e normal să spun lucrul ăsta. Și-a cerut scuze Ovidiu și foarte bine a făcut, e un gest de o absolută normalitate.”
În ceea ce privește decizia președintelui, Emilia Șercan spune că Nicușor Dan putea să-i transmită direct jurnalistului nemulțumirea față de limbajul folosit, păstrându-i accesul la conferințe, sau putea să se adreseze justiției.
„Votul nu înseamnă un contract pe viață”
Pentru criticile aduse lui Nicușor Dan, inclusiv în cazul Vanghele, Emilia Șercan spune că i s-a reproșat că l-a votat la alegerile prezidențiale. Ea spune însă că votul nu înseamnă susținere necondiționată și că are dreptul să critice deciziile președintelui în care și-a pus încrederea.
„Nu este un contract pe viață. Votul nu înseamnă un contract pe viață. Ba, din contră, critica la adresa unui politician pe care l-ai votat este cu atât mai permisă. Eu am investit, domnule Nicușor Dan, încredere în dumneata. Am investit speranță, am investit, nu știu, cumva, toată dorința mea ca țara aceasta să nu fie în acest moment în felul în care ea este acum.
Și în niciun caz ca dumneata, domnule președinte Nicușor Dan, să te comporți în felul ăsta. Adică nu este un contract: gata, ți-am dat votul și nu mai am voie să spun absolut nimic. Ba nu, din contră, arată faptul că pot să fiu cât se poate de obiectivă și atunci când un politician pe care l-am învestit cu încredere să fie sancționat de mine pentru lucrurile pe care le face.”
Raportul despre anularea alegerilor trebuie să explice de ce era necesară decizia
Emilia Șercan vorbește și despre lipsa raportului privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Ea spune că tergiversările repetate o fac să se îndoiască de explicațiile pe care autoritățile le pot oferi: „Eu cred din ce în ce mai mult că nu au ce să ne spună”.
„Eu cred că nu ai, de fapt, ce să pui acolo, nu ai ce să pui acolo convingător. Așa, explicații? Da. Dar ideea este că acel raport, în momentul în care iese, nu este un raport pentru mine, pentru tine. Acel raport va fi văzut de toată lumea, de instituțiile internaționale, de parteneri, de, nu știu, instituții de monitorizare, agenții de rating.”
Șercan nu consideră convingător nici argumentul adus de președinte, că a fost ocupat cu obținerea unei majorități pentru formarea Guvernului și nu a avut timp să facă raportul. Redactarea documentului, spune ea, nu ar trebui să depindă de timpul pe care Nicușor Dan îl are la dispoziție pentru a scrie personal raportul.
„Eu mă îndoiesc că stă Nicușor Dan, președintele nostru, după ce termină lucrurile astea, seara, se mai așează la calculator și mai scrie patru paragrafe, cum aș scrie eu. Mă îndoiesc că se întâmplă lucrul ăsta. Deci nu este el cel care face acest raport, cu siguranță, ci acest raport e făcut de nu știm cine, el și-l va asuma.”
Iar întrebarea centrală la care documentul trebuie să răspundă, subliniază Șercan, este de ce au fost anulate alegerile. De ce a fost luată o decizie atât de radicală.
„De ce a fost necesară această decizie? Și cum putem noi să arătăm că asta era singura soluție ca România să nu fi intrat în derivă la acel moment?”
Semnalele politice pe care le vede în discursul și simbolurile președintelui
Emilia Șercan critică și felul în care au fost așezate drapelele la conferința de presă. Ea spune că prezența mai vizibilă a tricolorului și marginalizarea simbolurilor UE și NATO transmit un mesaj politic. Și crede că această schimbare are legătură cu discursul președintelui despre naționalism și de apropierea pe care o percepe față de zona MAGA.
„A făcut exces de tricolor. E în regulă să pui tricolorul, pentru că este țara noastră, dar este frapant felul în care tu practic ai marginalizat cele două steaguri ale Uniunii Europene și ale NATO, când în trecut era un steag al României încadrat de celelalte două steaguri, după care era un alt steag al României încadrat de celelalte două steaguri.
Are de-a face cu naționalismul sănătos, are de-a face cu felul în care ne-a spus președintele că el are toată simpatia față de votanții AUR care fac exces de drapel. Dar, când nu mai vorbești despre pro-europenism și vorbești despre pro-occidentalism și încerci să le faci cu ochii și să le clipești celor de la MAGA, uite așa, când vezi de fapt ce a adus pentru lumea asta curentul MAGA, cred că e un pic îngrijorător.”
Furia oamenilor care simt că nimeni nu îi vede și nu îi aude
Emilia Șercan vorbește și despre vulnerabilitățile României și spune că multe pornesc de la nesiguranța în care trăiesc oamenii. Grija banilor și sentimentul că politicienii nu îi ascultă și nu îi reprezintă alimentează frica și furia.
„Poate că eu am două joburi și, în fine, mă împart între ele și nu am sâmbătă, nu am duminică, nu am timp liber și încerc cumva să țin un echilibru, dar stau și mă gândesc cum rezistă oamenii care pur și simplu au doi, trei, patru copii, poate e un singur salariu în casa respectivă?
Și, normal, toate fricile astea și furia, fricile că nimeni nu-i vede, nimeni nu-i aude, nimeni nu vorbește cu ei și nu sunt reprezentați. Și cred că, cum să spun eu, puterea rețelelor sociale i-a făcut pe oamenii aceștia să aibă și ei o voce într-o oarecare măsură.”
Această voce se exprimă și prin vot, spune jurnalista. Ea avertizează că politicienii care cred că pot continua cu aceleași combinații și manevre ignoră schimbările prin care a trecut societatea: „E posibil să aibă o mare surpriză și să vadă că nu poți să le duci așa la nesfârșit.”
Educația rămâne ultima prioritate
În ceea ce privește scăderea nivelului de trai, Emilia Șercan vorbește și din experiența proprie. Estimează că salariul său de la facultate a scăzut cu 15–20% și spune că salariul de lector este în jur de 5.000 de lei. Beneficiază de o gradație de merit, fără de care ar primi mai puțini bani.
„Și cred că toți oamenii simt lucrurile acestea într-o formă sau alta - tăvălugul scumpirilor, reducerile care au venit din creșterea prețurilor, instabilitate, creșterea prețurilor carburanților, energiei, facturile foarte mari. Și da, evident că cumva s-a schimbat nivelul de trai al tuturor. Atâta timp cât trăiești cinstit dintr-un salariu, nu ai cum să nu simți schimbarea.”
În privința reducerilor din Educație, spune că unele schimbări puteau fi necesare, dar amintește că acest domeniu a rămas în urmă și atunci când în alte sectoare s-au făcut reforme și au crescut salariile: „Partea de Educație a rămas întotdeauna ultima”.
Și atrage atenția că o parte importantă a muncii profesorilor nu este vizibilă în numărul orelor petrecute la clasă. Pregătirea cursurilor, formarea profesională și corectarea lucrărilor ocupă mult timp, explică Șercan.
„Profesorii muncesc enorm și îți spun lucrul ăsta că îl trăiesc și eu, pentru că îl cunosc pe propria mea piele. Nu este vorba doar despre acele două ore sau acele patru ore sau acele ore în care tu ești în fața elevului.
Cel puțin, cred că partea de pregătire a orelor, a cursurilor, cursurile pe care profesorii le fac, pentru că ei trebuie să investească permanent în pregătirea lor și în profesionalizarea lor. Apoi sunt acele teste nenumărate. Eu am nenumărate teste pe care trebuie să le dau și să le corectez studenților.
Iar lucrul ăsta înseamnă nenumărate ore. Eu, de exemplu, țin inclusiv la învățământ la distanță niște cursuri și am trei tutorate. Și în ultimii ani, întotdeauna m-am văzut extra cu studenții, am făcut întâlniri online ca să discutăm temele, ca să poată să fie la nivelul celor de la zi, pentru că ei au exact aceleași cerințe, au aceeași materie, aceeași bibliografie, aceleași condiții de examinare.
Am făcut lucrul ăsta extra, fără să fiu plătită, pentru că știu cât de greu este să fii la un anumit nivel și să poți să treci și să, evident, să iei notele potrivite.”
Ce mai puteți afla din prima parte a podcastului cu Emilia Șercan
- Cum răspunde acuzațiilor că ar investiga la comanda cuiva și cum vorbește despre atacurile personale care însoțesc meseria de jurnalist.
- De ce nu consideră justificată verificarea tezei de doctorat a lui Nicușor Dan ca răspuns la nemulțumirile față de deciziile sale politice.
- Ce cheltuieli a suportat din propriul buzunar pentru participarea la o conferință academică și ce presupune munca de cercetare a unui profesor universitar.
- Ce a observat în întâlnirile cu elevii despre dificultatea de a ține atenția unei clase și despre efortul profesorilor din școli și licee.
„Cum supraviețuim?” este un podcast video despre psihologia vieții într-o lume în criză. Cum ne schimbă crizele mintea, emoțiile și felul în care trăim? Cum ne afectează psihic instabilitatea politică, polarizarea, războaiele, dezinformarea și nesiguranța economică? În fiecare ediție, Adriana Nedelea caută, împreună cu specialiști din comunicare, experți în relații internaționale, psihologie, sociologie, neuroștiințe și domenii conexe, explicații și soluții pentru a înțelege mai bine ceea ce trăim. Podcastul este pe SpotMedia.ro și pe canalul YouTube SpotMedia.ro.
Abonează-te, dacă nu ești încă abonat, pentru a nu pierde următoarele interviuri, emisiuni sau podcasturi SpotMedia.ro.
În fiecare luni apare un nou episod din emisiunea Controverse, realizată de jurnaliștii Emilian Isailă și Matei Udrea, în weekend urmărești Cum supraviețuim? - un podcast realizat de Adriana Nedelea, iar în fiecare miercuri apare un nou episod din Defense Translate. În fiecare săptămână publicăm și interviuri video în care explicăm miza și efectele celor mai importante evenimente. Abonează-te aici!
