Vladimir Putin ar fi cerut serviciilor de informații și armatei ruse să acționeze în 2026 pentru slăbirea NATO și a Uniunii Europene din interior, iar Republica Moldova ar ocupa un loc central în această strategie.
Relatarea se bazează pe declarațiile pentru The New York Times ale unor oficiali din două țări, care au fost informați despre conținutul unei reuniuni secrete care ar fi avut loc în decembrie 2025, scrie Kyiv Post. Afirmațiile nu au fost confirmate independent, iar Kremlinul a negat în mod repetat că Rusia intenționează să atace NATO.
Strategia atribuită Moscovei ar avea două direcții principale: testarea disponibilității NATO de a-și apăra membrii și destabilizarea Republicii Moldova.
Un posibil test pentru NATO încă din această toamnă
Serviciile americane de informații ar fi evaluat că Rusia ar putea încerca, încă din toamna acestui an, o operațiune limitată împotriva unui stat membru NATO.
Nu ar fi vorba neapărat despre o invazie militară convențională. Scenariile analizate includ atacuri cibernetice, sabotaje asupra infrastructurii, operațiuni desfășurate de grupări armate fără însemne sau chiar o incursiune limitată pe flancul estic.
O asemenea acțiune ar putea fi construită intenționat astfel încât responsabilitatea Rusiei să fie dificil de demonstrat imediat. Scopul ar fi provocarea unor divergențe între aliați cu privire la autorul atacului, gravitatea incidentului și eventuala activare a articolului 5 privind apărarea colectivă.
Șeful armatei germane, generalul Carsten Breuer, a avertizat anterior că Rusia desfășoară deja operațiuni hibride împotriva statelor NATO, în special pe flancul estic, potrivit The Wall Street Journal.
Polonia și țările baltice și-au întărit, între timp, paza în jurul barajelor, centralelor electrice, instalațiilor de gaze și altor obiective strategice. Una dintre temeri este organizarea unei operațiuni sub steag fals, inclusiv prin utilizarea unor drone de fabricație ucraineană, pentru a crea confuzie asupra responsabilității.
De ce este Republica Moldova atât de importantă
Potrivit oficialilor occidentali citați, ocuparea Ucrainei ar rămâne principala prioritate strategică a lui Putin. Obținerea controlului asupra Republicii Moldova s-ar afla însă pe locul al doilea.
Obiectivul Moscovei ar depăși influențarea politicii de la Chișinău. Putin ar urmări în continuare ocuparea sudului Ucrainei și crearea unui coridor terestru până la frontiera Republicii Moldova.
Un asemenea scenariu ar presupune cucerirea unor teritorii ucrainene importante, inclusiv apropierea de regiunea Odesa, și ar permite Rusiei să stabilească o legătură directă cu Transnistria.
În regiunea separatistă moldoveană se află de mai multe decenii militari ruși. Această prezență oferă Moscovei un punct de sprijin militar la granița cu Ucraina și la mai puțin de 100 de kilometri de Chișinău.
Controlul asupra Republicii Moldova i-ar permite Rusiei să exercite o presiune suplimentară asupra Ucrainei, dar și asupra României și a întregului flanc estic al NATO și UE.
Presiunea poate fi exercitată fără o invazie
Moscova nu are nevoie de o intervenție militară deschisă pentru a destabiliza Republica Moldova. Infrastructura energetică și alimentarea cu apă ale țării sunt puternic influențate de războiul din Ucraina.
În luna martie, lovirea de către Rusia a unei hidrocentrale ucrainene a provocat o poluare cu produse petroliere pe Nistru și a afectat alimentarea cu apă în mai multe localități moldovenești, potrivit Ukrainska Pravda.
Ulterior, drone rusești ar fi lovit o linie de înaltă tensiune din vestul Ucrainei prin care Republica Moldova primește o parte importantă din energia electrică.
La acestea se adaugă campaniile de dezinformare, finanțarea unor structuri politice favorabile Moscovei, exploatarea nemulțumirilor sociale și tentativele de influențare a alegerilor. Obiectivul ar fi încetinirea apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană și erodarea încrederii în instituțiile proeuropene.
Evaluările occidentale nu sunt identice
Informațiile publicate de NYT descriu un posibil test limitat sau hibrid împotriva NATO, nu neapărat declanșarea unui război convențional.
În februarie, serviciul de informații externe al Estoniei aprecia că Rusia nu dispune de resursele necesare pentru a ataca militar NATO în 2026 sau 2027, chiar dacă își reconstruiește forțele pentru un posibil conflict ulterior, potrivit Associated Press.
Cele două evaluări nu se exclud complet. Moscova ar putea evita o confruntare militară directă, dar ar putea organiza o provocare limitată, un sabotaj sau o operațiune greu de atribuit pentru a testa solidaritatea politică a Alianței.
Miza unei strategii de „distrugere din interior” ar fi tocmai evitarea unei confruntări directe, în care NATO are o superioritate economică și militară considerabilă. Rusia ar încerca, în schimb, să amplifice diviziunile politice, să provoace dispute asupra responsabilității și să slăbească disponibilitatea statelor membre de a acționa împreună.
Incendiu cu degajări mari de fum în apropiere de Năvodari. A fost emis RO-Alert (Video)
Un obicei zilnic simplu ar putea ameliora durerea și depresia - studiu
David Popovici, fericit după ce și-a apărat titlul european: "Am pus presiune pe mine"
Restricții de trafic de vineri până luni. Sunt vizate A2, Valea Oltului și drumurile spre litoral
