România a făcut progrese în combaterea violenței împotriva femeilor, dar protecția oferită victimelor rămâne insuficientă în practică. Femeilor care caută un adăpost li se pot cere documente greu de obținut într-o situație de urgență, serviciile specializate nu acoperă întreaga țară, iar violența domestică nu este luată sistematic în calcul atunci când instanțele decid cu cine rămân copiii.
Acestea sunt câteva dintre concluziile unui raport GREVIO privind România. GREVIO este grupul independent de experți care urmărește aplicarea Convenției de la Istanbul, tratatul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.
Acte cerute femeilor care au nevoie de adăpost
Experții salută extinderea rețelei de adăposturi. Raportul arată că există o rețea de 42 de adăposturi pentru victimele violenței domestice. Accesul la ele poate depinde însă de prezentarea unui act de identitate, a unei declarații și a unor documente care să dovedească violența. În aceste condiții, asistenții sociali citați în raport spun că femeile nu pot fi primite direct în adăposturi înainte de o evaluare socială și medicală.
GREVIO atrage atenția că tocmai într-un moment marcat de teamă și urgență aceste acte pot fi cel mai greu de obținut. Raportul menționează că autoritățile au în vedere schimbarea criteriilor de acces, inclusiv eliminarea unor cerințe legate de actul de identitate, domiciliu, plângerea penală sau ordinul de protecție. Este vorba, deocamdată, despre modificări avute în vedere, nu despre reguli deja eliminate.
Nici serviciile din afara adăposturilor nu acoperă suficient nevoile victimelor. Potrivit datelor citate în raport, numărul total al serviciilor specializate, rezidențiale și nerezidențiale, a scăzut de la 152 în 2022 la 144 în 2025. În zonele rurale sau izolate, distanța până la un centru rămâne o piedică suplimentară.
Avertisment privind deciziile despre copii
O altă critică privește procesele de custodie și stabilirea programului de vizită după episoade de violență domestică. Deși legea permite luarea în considerare a violenței exercitate împotriva celuilalt părinte, GREVIO constată că acest lucru nu se întâmplă sistematic în practică. Experții avertizează că efectele violenței asupra copiilor pot fi subestimate dacă instanța caută doar dovezi că și copilul a fost agresat direct.
Raportul critică și folosirea noțiunii de „înstrăinare părintească” în procesele privind copiii. De exemplu, dacă un copil refuză să-și vadă tatăl după ce a fost martor la violență în familie, refuzul său poate fi pus pe seama mamei, acuzată că l-ar fi îndepărtat de tată. Experții cer eliminarea noțiunii din legislație și interzicerea folosirii ei în instanță, pentru ca teama copilului să nu fie trecută cu vederea.
Ce progrese recunoaște raportul
Evaluarea consemnează și schimbările făcute de România. Printre acestea se numără legea din 2026 privind prevenirea și combaterea femicidului, strategia națională pentru egalitate de șanse și combaterea violenței domestice, incriminarea distribuirii fără consimțământ a imaginilor intime și extinderea ordinelor de protecție dincolo de relațiile de familie, inclusiv pentru amenințări, hărțuire și unele forme de violență online.
Pentru victimele violenței sexuale au fost înființate zece centre de intervenție în spitale. GREVIO spune însă că este nevoie de servicii integrate, disponibile gratuit, în care o victimă să poată primi în același loc îngrijire medicală, sprijin psihologic, examinare medico-legală și consiliere. Raportul precizează că, în centrele existente, documentele medico-legale sunt încă supuse unei taxe.
Experții cer și finanțare stabilă pentru serviciile destinate victimelor, o colectare coerentă a datelor între poliție, justiție, sănătate și serviciile sociale, precum și anchete mai solide și o aplicare eficientă a ordinelor de protecție.
Raportul integral al GREVIO privind România poate fi consultat mai jos:
G.P.
Drona de 5.000 de dolari care pune în pericol transporturile Rusiei spre Crimeea
Ziua în care Roger Federer era numărul 803 în lume. Nimeni nu știa ce va urma
Guvernul publică informații despre conducerea a 121 de companii de stat. Peste 100 de persoane câștigă între 5.000 și 10.000 de euro
BERD estimează un declin de 0,2% al PIB-ului României în acest an și avertizează că riscurile negative persistă
