NATO 3.0 înseamnă o schimbare majoră a Alianței, dar Bucureștiul nu pare să sesizeze mutările de pe noua hartă. Așa că merge la summitul NATO de la Ankara, care începe astăzi, cu aceleași obiective ca anul trecut.
NATO 3.0 înseamnă, după definiția simplificată a secretarului american al Apărării Pete Hegseth, o nouă formulă post-Război Rece, care pune accentul pe capabilitățile militare reale pregătite să descurajeze amenințările de pe continentul european și care este condusă de europeni, nu de SUA. Alianța urmează deci să depășească rapid ceea ce fusese definit anul trecut ca NATO 2.0.
În 2025 se punea problema redefinirii rolurilor Statelor Unite și Europei prin preluarea unei mai mari responsabilități pe umerii continentului, inclusiv răspunsul față de amenințările Rusiei. Totuși, Statele Unite, deși au făcut un pas în spate, au continuat să furnizeze sprijin în zonele în care europenii au lacune: apărarea aeriană strategică, apărare nucleară și servicii avansate de intelligence, în plus, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, care a fost mereu un american, urmează să predea comanda unui general european.
Dacă NATO 2.0 pregătea mai multă independență pentru Europa și mai puține cheltuieli pentru SUA, NATO 3.0 înseamnă deja mult mai puține trupe americane pe continent, responsabilitate militară pentru apărare aproape integrală europeană, cheltuieli în creștere pentru statele europene și o mai bună organizare defensivă.
Va putea avea Europa în timp util gata fabricile de armament?
Cum e afectată România de o posibilă Alianță Nord-Atlantică în formatul 3.0? Ce propune Nicușor Dan la summitul NATO de la Ankara? Care e strategia țării pe mai departe? Președintele român vrea „să accentueze” la Ankara „importanța continuării sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre” și „întărirea posturii de descurajare și apărare în mod unitar pe Flancul Estic” la întâlnirea cu șefii de stat și de guvern ai statelor NATO.
Potrivit Palatului Cotroceni, șeful statului „va atrage atenția asupra consecințelor pe care acțiunile Rusiei le au la nivel regional”. Șefa diplomației de la București, Oana Țoiu, a adăugat că România militează pentru „o pace sustenabilă și durabilă”, deși pentru moment unul dintre obiectivele summitului de la Ankara e doar aducerea Moscovei la masa negocierilor.
Suplimentarea investițiilor în apărare pentru Flancul Estic al Alianței e un alt deziderat al României. De altfel, potrivit diferitelor surse citate în presa internațională, azi și mâine ar urma să fie anunțate la Ankara o serie de acorduri de anvergură în industria de militară.
Cea mai importantă întrebare pe care și-o pun aliații nu mai este dacă Europa va putea cheltui mai mult pentru apărare, ci dacă va putea avea în timp util gata fabricile de armament care să ofere capabilitățile necesare în cazul în care predicțiile unui mare război se vor adeveri.
Nicușor Dan încearcă să intre în cercul favoriților Casei Albe
Cum se pregătește România? Cu ajutorul banilor din programul european SAFE, care înseamnă 16 miliarde de euro, din care circa 8 miliarde vor fi investiți în echipamente fabricate în țară. România ar mai vrea, la fel ca Polonia, să păstreze o relație specială cu Statele Unite, în condițiile în care Administrația Trump a decis să-și reducă drastic prezența pe continent atât în ceea ce privește trupele, cât și armele sofisticate dislocate în Europa.
Varșovia e privilegiată din acest punct de vedere: a anunțat deja că are cale liberă pentru începerea negocierilor de amplasare a unei baze militare americane pe teritoriul polonez. Spre deosebire de România care are doar 1000 de militari americani, Polonia găzduiește 10.000, iar Donald Trump i-a promis președintelui naționalist Karol Nawrocki că va trimite încă 5000.
E vorba de relația personală a celor doi șefi de stat. Președintele Nicușor Dan încearcă, la rândul lui, să intre în cercul favoriților Casei Albe, prin firme de lobby, articole publicate pe platforme apropiate de MAGA, dar fără să-și asume pe față o ideologie suveranistă, așa cum a făcut-o liderul de la Varșovia.
Ce va cere România la summitul NATO
România cere deci la summitul NATO de la Ankara mai multe arme și mai multă securitate pentru Marea Neagră, mai ales că instituțiile de forță autohtone n-au putut opri nici dronă rusească încărcată care a ajuns pe un bloc în Galați, nici drona marină care a eșuat în Portul Constanța. România susține formatul NATO 3.0 care înseamnă europenizarea Alianței, preluarea întregii răspunderi pentru apărarea continentului.
Statele Unite vor menține totuși umbrela nucleară deasupra Europei pentru o vreme și își păstrează angajamentul pentru articolul 5 din Tratatul NATO, care înseamnă toți pentru unu, unu pentru toți, în cazul unui atac din partea Rusiei. Aliații caută soluții de apărare a Nordului Europei, cu tot cu zona baltică, și a Flancului Estic, cu tot cu Marea Neagră, de atacuri hibride și chiar de o incursiune directă.
Autor: Sabina Fati
Ziua 1593 Putin: Europa și Kievul vor escaladarea războiului. Rusia acuză Ucraina că a refuzat un armistițiu. Avertismentul lui Zelenski
CFR Cluj i-a stabilit prețul lui Meriton Korenica
Ucraina oferă salarii-record voluntarilor străini. Marea provocare începe după semnarea contractului
Ziua 1595 Peste 430 de drone către Moscova. Incendiu la o instalație Gazprom din Belgorod. Kievul e în doliu. Trump zice că Putin vrea să încheie războiul
