Liderii celor 32 de state membre NATO se reunesc marți și miercuri la Ankara pentru un summit care ar putea defini direcția alianței în următorii ani. Relația complicată dintre Europa și președintele american Donald Trump, războiul din Ucraina, amenințarea reprezentată de Rusia și creșterea cheltuielilor pentru apărare vor domina agenda unei reuniuni pe care aliații speră să o încheie cu un mesaj clar de unitate.
Miza nu este doar adoptarea unor noi angajamente financiare, ci și demonstrarea faptului că NATO rămâne solidară într-un moment în care Statele Unite își regândesc rolul în securitatea Europei, arată Reuters.
Relația cu Trump, primul mare test al summitului
Diplomații occidentali recunosc că unul dintre obiectivele esențiale ale summitului este evitarea unor noi tensiuni cu Donald Trump. Relațiile transatlantice au fost puse la încercare în ultimele luni, după disputele privind Groenlanda și după intervenția militară americană împotriva Iranului, desfășurată fără consultarea aliaților europeni.
În plus, Trump a criticat în repetate rânduri statele europene pentru nivelul cheltuielilor militare și a pus sub semnul întrebării utilitatea NATO pentru Statele Unite, afirmând recent că Washingtonul cheltuiește pentru apărarea aliaților fără să obțină beneficii suficiente.
În acest context, secretarul general al NATO, Mark Rutte, încearcă să transmită că europenii au înțeles mesajul Washingtonului și își asumă o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărarea continentului.
„NATO este și va rămâne întotdeauna o alianță transatlantică, dar trebuie să o reechilibrăm într-un mod pozitiv”, a declarat Rutte înaintea summitului.
Europa trebuie să facă mai mult pentru propria apărare
Schimbarea de abordare a administrației Trump este deja vizibilă. Statele Unite și-au redus contribuția la unele dintre planurile militare ale NATO și analizează amploarea viitoarei lor prezențe militare în Europa, pe măsură ce Washingtonul își mută tot mai mult atenția către regiunea Indo-Pacific.
Aliații europeni încearcă să compenseze această schimbare prin investiții accelerate în apărare și prin preluarea unei părți din responsabilitățile asumate până acum de armata americană.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a avertizat deja că statele europene trebuie să contribuie mai mult, iar Washingtonul va continua să evalueze amploarea prezenței sale militare pe continent.
Cheltuieli mai mari și contracte de miliarde
Unul dintre principalele obiective ale summitului este transformarea promisiunilor privind creșterea bugetelor de apărare în capacități militare concrete.
Liderii NATO sunt așteptați să anunțe noi contracte de înzestrare în valoare de zeci de miliarde de dolari și să reafirme angajamentul de a aloca, pe termen lung, echivalentul a 5% din PIB pentru apărare și investiții conexe.
Anul trecut, la summitul de la Haga, aliații au convenit ca până în 2035 să aloce 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare propriu-zise și încă 1,5% pentru investiții în infrastructură, securitate cibernetică și alte domenii legate de apărare.
Potrivit lui Mark Rutte, membrii europeni ai NATO și Canada au cheltuit în 2025 cu aproximativ 90 de miliarde de dolari mai mult decât în anul precedent, ajungând la peste 570 de miliarde de dolari.
Cu toate acestea, conducerea alianței avertizează că industria de apărare nu produce încă suficient de repede pentru a răspunde noilor cerințe militare.
Ucraina și Rusia rămân în centrul atenției
Sprijinul pentru Ucraina va reprezenta o altă temă majoră a summitului.
Liderii occidentali sunt așteptați să reafirme continuarea finanțării Kievului, atât prin ajutor bilateral, cât și prin programele europene și mecanismele prin care statele europene achiziționează armament american destinat armatei ucrainene.
Volodimir Zelenski va participa la un dineu oferit de președintele turc Recep Tayyip Erdogan și urmează să aibă și discuții bilaterale cu Donald Trump.
În același timp, declarația finală a summitului va reafirma angajamentul tuturor celor 32 de state față de articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, potrivit căruia un atac împotriva unui aliat este considerat un atac împotriva tuturor.
Alianța va reitera și faptul că Rusia rămâne principala amenințare pe termen lung la adresa securității euro-atlantice.
Nicușor Dan: România va cere o atenție sporită pentru Marea Neagră
România va fi reprezentată la summit de președintele Nicușor Dan, însoțit de ministrul Apărării și de șeful Statului Major al Apărării.
Potrivit Administrației Prezidențiale, șeful statului va solicita continuarea sprijinului aliat pentru securitatea regiunii Mării Negre și consolidarea posturii de descurajare și apărare pe întregul flanc estic al NATO.
Ankara, pregătită să impresioneze delegațiile
Dincolo de negocierile politice, autoritățile turce au transformat capitala într-o adevărată fortăreață înaintea summitului.
Potrivit AFP, au fost renovate drumuri și trotuare, au fost instalate panouri uriașe care ascund cartierele sărace, iar accesul pe numeroase artere a fost restricționat. Orice manifestație a fost interzisă până la încheierea reuniunii, iar mai mulți comercianți reclamă pierderi importante din cauza măsurilor de securitate.
Presa turcă estimează că pregătirile au costat peste 11 miliarde de lire turcești, echivalentul a peste 205 milioane de euro.
În schimb, șoferii de taxi au primit instrucțiuni să întâmpine delegațiile cu apă, rahat turcesc și apă de colonie, într-un gest menit să ilustreze ospitalitatea turcă.
Summitul de la Ankara va arăta dacă NATO reușește să depășească tensiunile din ultimele luni și să păstreze unitatea într-un moment în care Rusia continuă războiul din Ucraina, iar Statele Unite cer Europei să își asume un rol tot mai important în propria apărare. Rezultatul reuniunii va fi urmărit cu atenție nu doar la Moscova și Kiev, ci și la Washington, unde viitorul relației transatlantice rămâne unul dintre marile subiecte de politică externă.
Trump: Netanyahu știe cine-i șeful
FCSB a rămas fără un titular înainte de startul sezonului
Fisurile din Stația Spațială Internațională, o problemă fără rezolvare pe termen lung. Cât timp mai poate rămâne locuibilă și ce urmează după ISS
După menopauză, ovarele își schimbă funcția. Descoperirea răstoarnă ceea ce se credea până acum
