După mai bine de un sfert de secol petrecut pe orbită, Stația Spațială Internațională (ISS) se confruntă cu probleme structurale tot mai serioase, care pun sub semnul întrebării viitorul prezenței umane permanente în spațiu.
Un incident recent amintește că cel mai costisitor experiment științific realizat vreodată de omenire – și un simbol remarcabil al cooperării internaționale – începe să își arate vârsta, scrie The Conversation.
Pe 5 iunie 2026, NASA a ordonat celor cinci astronauți aflați la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS) să se refugieze într-o navă spațială andocată și să se pregătească pentru o eventuală evacuare. Motivul a fost o scurgere de aer. Veche, dar aflată în agravare, în segmentul rusesc al stației.
După aproximativ o oră și jumătate, alerta a fost ridicată, iar echipajul și-a reluat activitățile, dar problema rămâne fără o rezolvare permanentă.
Fisurile fine apărute în structura tunelului PrK, care oferă acces către unul dintre porturile de andocare, au fost deja sigilate și resigilate de mai multe ori cu materiale speciale.
În timp ce agenția spațială rusă Roscosmos susține că scurgerea lentă nu reprezintă un pericol, agenția americană NASA consideră că riscul pentru siguranță este unul ridicat.
Problemele au fost semnalate de NASA încă din 2024.
La începutul lunii iunie 2026, după apariția unor noi fisuri și intensificarea scurgerilor de aer, Roscosmos a propus două soluții succesive de reparație a tunelului PrK, însă ambele au fost respinse de NASA din motive de siguranță.
În timpul discuțiilor privind cea de-a doua intervenție, agenția americană le-a cerut astronauților să se refugieze temporar în capsula Crew Dragon, pregătiți pentru o eventuală evacuare.
După abandonarea și celui de-al doilea plan de către partea rusă, echipajul și-a reluat activitatea, iar Roscosmos a decis să izoleze tunelul afectat de restul Stației Spațiale Internaționale pentru a limita riscurile.
Un viitor incert pentru succesoarea ISS
Stația Spațială Internațională nu a fost proiectată să funcționeze la nesfârșit, planul fiind ca aceasta să fie înlocuită treptat de stații spațiale comerciale.
Însă proiectele aflate în dezvoltare sunt încă departe de a putea prelua rolul ISS.
Cel mai avansat este Haven-1, construit de compania Vast, o platformă de dimensiuni reduse destinată misiunilor scurte și mai degrabă un demonstrator tehnologic decât un înlocuitor al actualei stații.
Lansarea sa, estimată inițial pentru 2026, este puțin probabil să aibă loc înainte de 2027.
Un succesor complet, Haven-2, este planificat pentru 2032, același an în care ISS ar urma să fie retrasă din exploatare, în timp ce alte proiecte, precum cele dezvoltate de Axiom și Starlab Space, se confruntă cu întârzieri și dificultăți financiare.
În aceste condiții, autoritățile americane au decis să prelungească durata de viață a ISS până în 2032, condiționând retragerea sa de existența unor alternative funcționale. Decizia reflectă atât întârzierile programelor comerciale, cât și dorința Statelor Unite de a nu lăsa Chinei statutul de singura țară cu o prezență umană permanentă pe orbita joasă a Pământului.
Retragerea din serviciu a ISS va reprezenta, la rândul ei, o operațiune fără precedent. NASA intenționează să dirijeze stația, cu o masă de aproximativ 420 de tone, spre o reintrare controlată în atmosferă deasupra punctului Nemo din Oceanul Pacific, folosind un vehicul Dragon modificat, într-o misiune estimată la circa 840 de milioane de dolari.
Chiar și în aceste condiții, fragmente de dimensiunea unui automobil ar putea supraviețui reintrării, iar cadrul juridic privind eventualele pagube este complex, deoarece ISS a fost construită și lansată în comun de mai multe state.
C.S.
Erou decorat al US Air Force, arestat după ce a cerut în uniformă demiterea lui Trump și a lui JD Vance
Ce i-a transmis Putin lui Trump de Ziua Americii
Gălbenelele, posibilul superaliment al viitorului. Potențialul neașteptat descoperit de cercetători
Sorana Cîrstea, eliminată de la Wimbledon după un meci dramatic. Criză de nervi făcută de sportiva noastră pe teren
