Mușchii par să fie tardigradele regnului vegetal, mult mai rezistente decât și-ar fi imaginat cineva. După ce un tip de mușchi a rezistat condițiilor vitrege de pe Marte, acum un altul a supraviețuit timp de 9 luni în spațiu, în afara Stației Spațiale Internaționale.
Physcomitrium patens a rezistat în spațiu timp de 283 de zile, în fața radiațiilor UV, temperaturilor extreme și a vidului cosmic. Când a fost adus înapoi pe pământ, 80% dintre sporii muşchiului erau capabili să germineze, ceva de necrezut inclusiv pentru oamenii de știință, scrie Science Alert.
Cercetătorii spun că specia ar putea rezista în spaţiu până la 15 ani. Mai mult decât atât, planta produce oxigen, stabilizează solul şi ar putea susţine viaţa în habitatele artificiale de pe alte planete.
Studiul, publicat în revista iScience, deschide practic noi perspective pentru biologia spațială și pentru construirea unor ecosisteme capabile să funcționeze dincolo de planeta noastră, spun oamenii de știință.
Mușchii sunt cunoscuți pentru rezistența lor. Pot crește pe stânci înghețate, în deșerturi toride sau în zone în care alte plante nu supraviețuiesc. Dar spațiul cosmic reprezintă o provocare extremă, date fiind radiațiile intense, fluctuațiile majore de temperatură, microgravitația și vidul aproape total.
În experimentul condus de Tomomichi Fujita, profesor de biologie vegetală la Universitatea Hokkaido, cercetătorii au selectat trei tipuri de celule aflate în diferite stadii de dezvoltare. Sporofiții, structurile care protejează sporii, s-au dovedit cei mai rezistenți la testele preliminare efectuate pe Pământ, care au inclus expunere la UV, îngheț și căldură.
Apoi, mostrele au fost montate într-un modul special atașat laboratorului japonez Kibo de pe SSI, unde au rămas nouă luni, expuse direct la mediul spațial.
La revenirea pe Pământ, oamenii de știință au descoperit că peste 80% dintre spori nu doar că supraviețuiseră, ci puteau germina.
Testele au arătat că vidul, temperaturile extreme și microgravitația au afectat surprinzător de puțin mușchii. Singurul element cu impact notabil a fost expunerea la lumină, în special la radiațiile UV, care au redus nivelurile de clorofilă și au încetinit creșterea ulterioară.
Totuși, chiar și cu aceste efecte, P. patens s-a descurcat mai bine decât majoritatea plantelor testate anterior în experimente similare. Cercetătorii cred că sporii sunt protejați de o structură naturală, evoluată pentru a preveni deshidratarea și pentru a bloca radiația, un avantaj crucial în condițiile dure ale spațiului cosmic.
Descoperirea are implicații majore. Dacă mușchii pot supraviețui perioade atât de lungi în spațiu, ei ar putea fi printre primele organisme folosite pentru a crea ecosisteme pe Lună, pe Marte sau pe stații orbitale. Mușchii ar putea contribui la producerea oxigenului, la stabilizarea solului sau la crearea unor medii microbiene esențiale pentru alte forme de viață.
„Succesul sporilor în mediul spațial ar putea reprezenta o piatră de temelie pentru construirea ecosistemelor dincolo de Pământ”, a declarat autorul studiului.