Liderii NATO se reunesc pe 7 și 8 iulie la Ankara, într-un summit care ar putea defini direcția Alianței pentru următorii ani. Pe agenda discuțiilor se află teme sensibile, de la viitorul angajamentului Statelor Unite în NATO și împărțirea responsabilităților între aliați până la creșterea producției de armament și sprijinul pentru Ucraina.
Potrivit Reuters, oficialii Alianței speră ca reuniunea să rămână concentrată pe apărarea colectivă și descurajarea amenințărilor, chiar dacă războiul cu Iranul riscă să domine atenția liderilor.
Prioritatea NATO: menținerea angajamentului Statelor Unite
Una dintre cele mai importante preocupări ale conducerii NATO este menținerea angajamentului administrației Donald Trump față de Articolul 5, principiul fundamental al Alianței potrivit căruia un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor.
În ultimele luni, relația transatlantică a fost tensionată de două subiecte: revendicările lui Trump privind Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei, și criticile sale la adresa aliaților europeni după războiul cu Iranul.
Președintele american a descris NATO drept un „tigru de hârtie” și a declarat că ia în calcul retragerea Statelor Unite din Alianță. În acest context, secretarul general Mark Rutte a încercat să reducă tensiunile și să demonstreze, inclusiv prin date privind cheltuielile militare, că statele europene își respectă promisiunile.
Europa, presată să preia mai mult din povara apărării
Administrația Trump cere de mai mult timp ca statele europene să își asume rolul principal în apărarea convențională a continentului, în timp ce Washingtonul își mută tot mai mult atenția și resursele către regiunea Indo-Pacific.
Procesul este deja în desfășurare. Statele Unite au redus o parte dintre capabilitățile militare puse la dispoziția NATO în caz de criză, iar aliații europeni au acoperit aproape toate golurile rămase.
În același timp, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat o nouă analiză privind desfășurarea trupelor americane în Europa și a avertizat că Washingtonul ar putea reduce contribuțiile la NATO dacă unele state nu își respectă angajamentele privind cheltuielile pentru apărare.
Guvernele europene spun că sunt pregătite să își consolideze capacitățile militare, însă atrag atenția că o astfel de tranziție nu poate avea loc peste noapte și își exprimă îngrijorarea față de schimbările rapide de poziție ale administrației americane.
Obiectivul de 5% din PIB începe să pună presiune pe guverne
Un alt subiect major al summit-ului îl reprezintă investițiile în apărare.
La reuniunea NATO de anul trecut, de la Haga, liderii Alianței au convenit să aloce, în următorii zece ani, echivalentul a 5% din PIB pentru apărare și domenii conexe. Din acest total, 3,5% ar urma să fie destinați direct forțelor armate și echipamentelor militare, iar 1,5% altor investiții legate de securitate.
Potrivit datelor NATO, statele europene și Canada și-au majorat în 2025 cheltuielile pentru apărare cu 20% în termeni reali față de anul precedent. Cu toate acestea, nu toate guvernele sunt pe drumul necesar pentru atingerea noilor ținte, iar în unele țări apar deja dificultăți politice în susținerea unor bugete militare tot mai mari.
Mai mulți bani, dar nu și suficiente arme
Creșterea bugetelor nu rezolvă automat problema capacităților militare.
La summit-ul de la Ankara sunt așteptate anunțuri privind contracte noi în valoare de zeci de miliarde de dolari, însă oficialii NATO spun că industria de apărare produce încă prea lent pentru nevoile actuale.
Conducerea Alianței cere companiilor să coopereze mai strâns, să deschidă noi linii de producție și să reducă timpul necesar livrării armamentului.
- Presa poloneză: SUA avertizează că Rusia ar putea provoca un incident în Polonia pentru a testa NATO
Rusia rămâne amenințarea principală
Liderii NATO urmează să reafirme la Ankara că Rusia reprezintă în continuare principala amenințare pe termen lung la adresa securității euro-atlantice.
Deși oficialii Alianței susțin că economia rusă este supusă unor presiuni puternice, iar Ucraina și-a consolidat pozițiile pe front, Mark Rutte avertizează că Moscova continuă să investească masiv în război.
Potrivit secretarului general al NATO, aproape jumătate din bugetul de stat al Rusiei este în prezent direcționat către apărare, motiv pentru care Alianța nu își poate permite să subestimeze capacitatea militară a Kremlinului.
Sprijinul pentru Ucraina continuă, dar costurile cresc
La mai bine de patru ani de la invazia rusă pe scară largă, statele europene membre NATO continuă să finanțeze ajutorul militar pentru Kiev.
Sprijinul este acordat prin mai multe mecanisme, inclusiv ajutor bilateral, un împrumut al Uniunii Europene și un program prin care țările europene finanțează livrarea către Ucraina de armament produs în Statele Unite.
Majoritatea liderilor europeni spun că vor continua să susțină Ucraina. Totuși, pe măsură ce războiul se prelungește, menținerea aceluiași nivel al finanțării devine tot mai dificilă, în contextul presiunilor asupra bugetelor naționale și al nemulțumirilor unor state care consideră că suportă o parte disproporționat de mare din costurile sprijinului acordat Kievului.
George Simion spune ce ar face dacă Nicușor Dan l-ar desemna premier
Cupa Mondială 2026: Spania câștigă clar cu Austria și se califică în optimi
Vin două valuri de furtuni: cod portocaliu de vijelii, grindină și ploi torențiale în mai multe regiuni. Apoi, vânt puternic
Air China va zbura de la Beijing la București, din septembrie
