Liderii UE vor condamna oficial incidentul dronei rusești de la Galați, într-o declarație comună

Liderii UE vor condamna oficial incidentul dronei rusești de la Galați, într-o declarație comună
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

România apare pe agenda Consiliului European care începe joi la Bruxelles, după ce liderii UE au inclus în proiectul declarației finale condamnarea incidentului din 29 mai, când o dronă rusească încărcată cu explozibili s-a prăbușit peste un bloc din Galați.

Subiectul figurează într-un document consultat de Politico, în contextul în care șefii de stat și de guvern ai Uniunii Europene urmează să discute timp de două zile despre războiul din Ucraina, acordul preliminar dintre SUA și Iran, relațiile economice cu China și viitorul buget multianual al blocului comunitar.

Potrivit proiectului de declarație, Consiliul European „condamnă cu fermitate gravul incident din 29 mai 2026, în care o dronă rusă încărcată cu explozibili s-a prăbușit peste o clădire rezidențială din România, și recunoaște amenințările imediate la adresa flancului estic al UE”.

România intră în declarația finală a summitului

Reuniunea începe joi seară, când liderii UE îi vor asculta pe președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Războiul din Ucraina va domina o parte importantă a discuțiilor, pe fondul încercărilor președintelui american Donald Trump de a obține un acord care să înghețe conflictul.

Kievul încearcă să obțină deschiderea unui număr cât mai mare de „clustere” de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană și, în același timp, să păstreze sprijinul politic și militar al statelor membre.

Eurodeputatul polonez Andrzej Halicki a cerut o implicare mai puternică a Europei în sprijinirea Ucrainei. Trebuie să ne sporim sprijinul militar pentru Ucraina pentru a pune capăt războiului de pe continentul nostru”, a declarat acesta.

Halicki a adăugat că Europa trebuie să continue investițiile în propria apărare: „Trebuie să investim masiv în industria noastră de apărare, inclusiv prin extinderea noului mecanism de finanțare a apărării al UE, SAFE, și prin crearea unei umbrele nucleare europene care să garanteze protecția deplină a cetățenilor noștri”.

UE caută o poziție mai dură față de China

O altă temă majoră a summitului este relația economică cu China. Potrivit Politico, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, încearcă să obțină sprijin politic pentru măsuri mai ferme împotriva practicilor comerciale considerate neloiale.

Bruxelles-ul analizează noi instrumente pentru a combate dumpingul și supracapacitatea industrială susținută de statul chinez, pe fondul temerilor că industriile europene pierd teren în fața concurenței din China.

Totuși, oficialii europeni nu doresc o confruntare comercială directă. UE rămâne cea mai importantă piață de export pentru China, iar companiile europene depind în continuare de materiile prime și componentele provenite din această țară.

Competitivitatea economiei europene, în centrul dezbaterilor

Liderii europeni vor analiza și un plan amplu de reformare a pieței unice, intitulat „One Europe, One Market” („O singură Europă, o singură piață”), care urmărește simplificarea regulilor pentru companii și reducerea birocrației.

Nemulțumirile mediului de afaceri față de reglementările europene vor fi discutate în cadrul unei cine de lucru dedicate competitivității.

„Nu putem concura cu piețele globale precum SUA și China dacă întreprinderile noastre se confruntă cu condiții mai nefavorabile – iar aceste condiții provin parțial de aici, de la Bruxelles”, a declarat Maciej Berek, ministrul polonez responsabil cu dereglementarea.

El a avertizat că instituțiile europene trebuie să evite situația în care „reglementează excesiv din nou doar pentru a fi nevoite să dereglementeze în etapa următoare”.

Bătălia pentru bugetul de 2.000 de miliarde de euro

Vineri, liderii UE vor aborda una dintre cele mai dificile teme ale summitului: viitorul buget multianual al Uniunii, estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de euro.

Președinția cipriotă a Consiliului UE a propus o reducere de 2% față de proiectul prezentat de Comisia Europeană, însă statele contributoare nete, în frunte cu Germania și Olanda, cer economii mai consistente.

În schimb, țările care beneficiază masiv de fonduri europene, precum Polonia, Portugalia și Bulgaria, susțin menținerea finanțărilor pentru agricultură și dezvoltare regională.

Negocierile sunt considerate esențiale pentru viitorul Uniunii, mai ales că Bruxelles-ul încearcă să finalizeze dosarul înainte de alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor.

G.P.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google