România a epuizat potențialul modelului de creștere bazat pe convergență prin costuri și atragerea de investiții străine directe (ISD) — model care în 20 de ani i-a permis să ajungă de la 44% la 78% din media UE la PIB pe cap de locuitor, potrivit unui raport al Comisiei Europene.
Acesta recomandă României să facă saltul calitativ spre productivitate endogenă, bazată pe investiții proprii în inovare, digitalizare, educație și servicii de înaltă valoare adăugată.
Economia României a frânat puternic în ultimii ani, creșterea economică scăzând la sub 1% din PIB în 2025, „un nivel semnificativ sub rata potențială de creștere”, iar pentru 2026 prognoza indică stagnare, chiar recesiune.
„Tranziția României spre un model de creștere mai productiv este în continuare frânată de blocaje semnificative de competitivitate. Până acum, convergența economică a țării s-a bazat în mare parte pe costuri mai mici ale forței de muncă și pe progresul tehnologic determinat de investițiile străine”, se arată în raportul citat.
Creșterea productivității muncii (măsurată pe oră lucrată) a încetinit însă semnificativ: de la aproximativ 4,5% pe an în perioada 2015–2019 la circa 2% pe an în 2020–2025. Motoarele acestei creșteri rămân sectoare înguste.
„Creșterea productivității a fost determinată în mare măsură de TIC și, în principal, de clustere de producție deținute de capital străin din sectoarele auto, farmaceutic și chimic, electronic și al componentelor pentru aviație, concentrate într-un număr mic de centre urbane”, notează Comisia.
Principalele obstacole de competitivitate: Ultimii la inovare, deficit de competențe
– Inovare și cercetare-dezvoltare extrem de slabe
România se clasează pe ultimul loc în UE în European Innovation Scoreboard 2025, la 37,7% din media UE. Intensitatea C&D a stagnant la circa 0,5% din PIB în 2024, față de media UE de 2,2%.
Doar 8,8% din firmele românești au introdus inovații de produs sau proces în 2020–2022, față de 51,4% în UE.
Cheltuielile private cu C&D (0,29% din PIB) sunt printre cele mai scăzute din UE.
– Deficit de capital uman și necorelare de competențe
Ponderea tinerilor de 25–34 de ani cu studii superioare este de doar 23,2% (2024), cel mai mic nivel din UE, față de media UE de 44,1%.
Transformarea structurală spre activități de înaltă calificare a fost mai lentă decât în restul UE — creșterea locurilor de muncă înalt calificate a fost de doar 1,7 puncte procentuale între 2008 și 2019, față de 3,5 pp în UE, în timp ce ponderea locurilor de muncă slab calificate a crescut cu 3,6 pp.
– Digitalizarea firmelor, sub media UE
Deși România este lider UE în acoperire cu fibră optică, numai 44% din IMM-uri atingeau o intensitate digitală de bază în 2025 (îmbunătățire față de sub 27% în 2023), iar 21,7% au intensitate digitală ridicată, față de media UE de 32,7%.
Adoptarea instrumentelor avansate — AI, cloud, analiză de date — rămâne sub nivelul majorității statelor membre.
– Sectorul industrial sub presiune competitivă
Ponderea industriei în PIB a scăzut de la circa 25% în 2015 la sub 17% în 2025. Producția industrială totală a scăzut cu 0,9% în 2025.
Citeşte integral analiza Avertisment al Comisiei pentru economia României: Modelul care a adus-o la 78% din media UE și-a atins limitele. Consumul și-a epuizat potențialul – Creșterea viitoare depinde de inovare și tehnologie pe Curs de Guvernare
UE dorește ca gospodăriile să reducă consumul de energie în orele de vârf. Care este motivul
Bitcoin se apropie de cel mai scăzut nivel de la alegerea lui Trump
Economistul care a prezis ultimele trei campioane mondiale are o favorită total neașteptată pentru ediția din 2026
Drona Kremlinului a fost programată să lovească Galațiul. Demonstrație punct cu punct
