Irlanda își reconsideră radical strategia de apărare după ce prezența tot mai frecventă a navelor rusești în apropierea infrastructurii sale submarine a scos la iveală vulnerabilitățile uneia dintre cele mai importante zone maritime ale Europei.
Deși și-a bazat decenii la rând securitatea pe poziția geografică și pe neutralitate, Dublinul avertizează acum că nu mai este „în afara radarului”, ci se află în prima linie a competiției geopolitice pentru protejarea cablurilor de Internet, conductelor de gaze și rutelor maritime din Atlanticul de Nord.
Rusia stă la pândă
Pentru mult timp, Irlanda a acordat foarte puțină atenție mărilor care o înconjoară – un spațiu maritim uriaș, de zece ori mai mare decât suprafața sa terestră.
Semnalele de alarmă au început să apară abia când nava rusă de spionaj Yantar a început să patruleze în apele irlandeze. Nava, prezentată oficial drept o ambarcațiune de cercetare, este considerată capabilă să instaleze echipamente de spionaj pe cablurile submarine și nici măcar nu și-a ascuns prezența.
În timp ce staționa în Marea Irlandei, în 2024, nava s-a poziționat deasupra unei conducte de gaze care leagă Irlanda de Marea Britanie și și-a activat transponderul, ca și cum ar fi vrut să transmită public faptul că se află în apropierea unei infrastructuri critice, scrie The Guardian.
În ultimele săptămâni, oficialii irlandezi au observat, de asemenea, o creștere a numărului de nave din „flota din umbră” a Rusiei care traversează Atlanticul de Nord pentru a evita apele britanice și franceze, unde controalele au fost înăsprite.
Pentru autorități, prezența Rusiei în apele irlandeze sau în apropierea acestora demonstrează că Irlanda, care s-a considerat mult timp protejată de poziția sa geografică – departe de conflicte și ignorată de adversari –, se află, în realitate, în prima linie.
Iar amenințările sunt numeroase.
Apele Irlandei sunt extrem de aglomerate: sunt traversate de rute maritime intens circulate, conducte de gaze și cabluri transatlantice de Internet, infrastructură care a contribuit la atragerea marilor companii americane de tehnologie și la transformarea Irlandei în cartierul lor general european.
Aproape 75% dintre cablurile submarine transatlantice trec prin sau în apropierea zonei economice exclusive a Irlandei – spațiul maritim de 200 de mile marine asupra căruia statul are drepturi suverane privind resursele naturale și care este de șapte ori mai mare decât suprafața terestră a țării.
Irlanda exercită competențe mai limitate asupra unei zone maritime și mai vaste.
Prima strategie maritimă din istoria țării
Când Irlanda a preluat luna trecută președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a transmis un mesaj clar. Deși neutralitatea sa, considerată definitorie pentru identitatea națională, nu este pusă în discuție, perioada în care Irlanda trata apărarea cu indiferență s-a încheiat. Securitatea figurează printre prioritățile celor șase luni în care Dublinul conduce Consiliul UE.
Irlanda va colabora cu celelalte state europene „la obiective și priorități comune privind apărarea infrastructurii noastre critice și pentru a ne asigura că acordăm atenția necesară securității în ansamblu”, declara luna trecută ministrul irlandez de Externe, Helen McEntee. „Nu suntem imuni la nicio amenințare.”
Declarația poate părea banală, însă marchează o schimbare importantă de perspectivă asupra apărării Irlandei.
În februarie, McEntee a prezentat prima strategie maritimă din istoria țării, care își propune să pună capăt așa-numitei „orbiri maritime” – ideea că securitatea națională se referă doar la uscat. Oficial, strategia urmărește să ofere Irlandei capacitatea de a-și apăra domeniul maritim, inclusiv infrastructura critică submarină.
Totuși, mai este mult până la atingerea acestui obiectiv.
„Depindem de bunăvoința prietenilor și vecinilor noștri”, spune fostul ofițer al Marinei irlandeze Caoimhín Mac Unfraidh. „Dar nu a fost mereu așa și nici nu va fi mereu.”
În cei 29 de ani petrecuți în Serviciul Naval Irlandez, Mac Unfraidh a comandat două nave, LÉ Orla și LÉ Eithne. Ambele au fost retrase din serviciu în 2022, împreună cu o a treia navă militară.
El descrie strategia maritimă drept „un efort bun”, dar consideră că investițiile rămân „minimaliste”, în ciuda promisiunilor privind achiziția de sisteme sonar și radar.
„Este nevoie de o viziune de ansamblu pentru ca o națiune maritimă să aibă o marină demnă de acest nume. Asta înseamnă nave noi, cu capabilități moderne, campanii de recrutare și înființarea mai multor baze navale.”
Irlanda mai are doar două nave funcționale
În 2025, Guvernul irlandez a confirmat că doar două nave mai erau operaționale dintr-o flotă de opt, în principal din cauza unei crize de personal.
Neglijarea mai largă a armatei a fost evidențiată și la începutul acestei luni, când Volodimir Zelenski a refuzat oferta Dublinului de a trimite Ucrainei 27 de vehicule blindate ușoare.
„Costul readucerii lor în stare de funcționare este mai mare decât valoarea pe care ar avea-o”, a explicat președintele ucrainean.
Oficialii irlandezi subliniază însă că statul a alocat 1,7 miliarde de euro pentru investiții în apărare în perioada 2026–2030, cu 55% mai mult decât în ciclul bugetar precedent.
Guvernul susține, de asemenea, că situația recrutării în Marină începe să se îmbunătățească: numărul noilor recruți a crescut suficient pentru ca efectivele să fie cu 12% mai mari în 2025 față de anul anterior.
Cu toate acestea, Irlanda rămâne statul membru al Uniunii Europene cu cele mai mici cheltuieli pentru apărare, într-un moment în care majoritatea celorlalte țări își majorează rapid bugetele militare. În 2024, Irlanda a alocat doar 0,2% din PIB pentru apărare, mult sub media europeană de 1,3% și considerabil mai puțin decât Austria, stat neutru, care cheltuiește 0,6% din PIB.
La Bruxelles au existat și critici discrete. Fosta vicepreședintă a Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă de politica în domeniul tehnologiei, avertiza încă din 2022 că Irlanda are o responsabilitate specială pentru vasta sa zonă maritimă.
„Nimeni nu poate reprezenta veriga slabă din lanțul nostru de protecție”, spunea Vestager.
În 2025, fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, l-a criticat dur pe președintele irlandez de atunci, Michael Higgins, după ce acesta a calificat drept „îngrozitoare” solicitarea NATO privind majorarea cheltuielilor pentru apărare ca răspuns la amenințarea Rusiei.
„Oare acești oameni au vreun simț al realității, având în vedere privilegiul poziției lor geografice și faptul că beneficiază implicit de securitatea oferită de NATO? Sunt ei în măsură să comenteze?”, a declarat Ilves.
Oamenilor nu le pasă de apărare
Deși este un stat insular, marea nu a reprezentat niciodată o prioritate politică în Irlanda. Țara și-a obținut independența în 1922, însă britanicii au păstrat controlul asupra apelor irlandeze până în 1938. Irlanda nu a avut o marină militară cu adevărat funcțională decât din 1946.
Eoin McNamara, cercetător la Institutul Finlandez pentru Afaceri Internaționale, observă că „securitatea națională tinde să fie un subiect foarte controversat din punct de vedere politic în Irlanda, fără să aducă prea multe beneficii electorale”.
Anul trecut, candidata de stânga Catherine Connolly, critică la adresa NATO, a câștigat categoric alegerile prezidențiale. În campanie, ea a comparat creșterea cheltuielilor militare ale Germaniei cu situația din anii 1930 și și-a exprimat îngrijorarea față de cheltuielile pentru înarmare și de „militarizarea” Uniunii Europene.
Între timp, potrivit unui sondaj recent, irlandezii consideră că principalele probleme ale țării sunt costul vieții, locuințele și imigrația. Politica externă și securitatea se află aproape la coada listei priorităților: doar 5% dintre respondenți au indicat războiul din Ucraina, iar 4% au menționat apărarea.
„Există un impuls foarte puternic din partea opiniei publice de a se concentra asupra problemelor cotidiene, cele care țin de traiul de zi cu zi”, spune McNamara.
În opinia sa, apărarea reprezintă „polița de asigurare a economiei”, făcând referire la șocul economic major pe care l-ar provoca întreruperea cablurilor de internet sau a conductelor energetice.
„Nu cred că acest lucru a ajuns încă în conștiința publică”, concluzionează el.
B.B.
Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie propune Parlamentului TVA 0 pentru sistemele fotovoltaice si baterii. Care e impactul economic
Cum a ajuns România să ceară energie Ucrainei? Seceta a declanșat criza, dar cauzele vin din ani de incompetență și corupție sistemică
Rapid l-a convins cu un salariu de 360.000 de euro: Oferta giuleștenilor, acceptată
Semnale de panică în Rusia: elitele își mută banii, propagandiștii recunosc problemele războiului
Ziua 1622 Atac cu drone lângă Kremlin, noi incendii la Wildberries. Copii uciși în Ucraina. Moscova spune că este deschisă negocierilor, dar cu o condiție (Foto & Video)
Legea ANI a trecut de Camera Deputaților. Amendament PSD, „cu dedicație” pentru Dominic Fritz. Deputat PNL: Alianța PSD-AUR funcționează „ca unsă”
