De zeci de ani, creșterea economică a fost considerată cel mai bun indicator al progresului. Totuși, un PIB mai mare nu este întotdeauna echivalent cu vieți mai fericite și mai sănătoase, iar costurile de mediu și cele sociale ale creșterii devin tot mai greu de ignorat.
Martijn Burger, profesor de economia fericirii la Open Universiteit în Țările de Jos, consideră că este momentul ca discuția să fie deschisă către o perspectivă mai amplă.
„Analizăm starea de bine subiectivă”, spune el. „Ea se referă la felul în care se simt oamenii în cea mai mare parte a timpului și la cât de mulțumiți sunt ei de viețile lor.”
În loc să se concentreze doar pe realizările economice, Burger și colegii săi cercetează ce anume le facilitează oamenilor o viață lungă, plină de satisfacții și de sens și asigură totodată același lucru pentru generațiile viitoare.
Această întrebare se află în centrul unei inițiative de cercetare cu durata de trei ani finanțată de UE, numită WISER, care s-a derulat între 2023 și 2026 și a fost coordonată de Burger.
Ea reunește peste 20 de universități și institute de cercetare europene, precum și parteneri-cheie de cercetare de pe cinci continente, cuprinzând mai multe discipline, de la economie și psihologie la durabilitate, sănătate și politici publice.
Obiectivul lor este dezvoltarea unui cadru care să ajute factorii de decizie să găsească echilibrul între prosperitatea economică și starea de bine durabilă atât pentru generațiile actuale, cât și pentru cele viitoare.
Nu este întâmplător că acest lucru se întâmplă acum. În martie 2026, Comisia Europeană a lansat prima sa strategie privind echitatea între generații, menită să se asigure că deciziile luate astăzi nu afectează oportunitățile generațiilor viitoare.
Dincolo de creștere
Acum, când Europa se confruntă cu schimbări climatice, evoluțiile demografice și presiunile sociale tot mai mari și întrebările legate de modul în care definim prosperitatea devin din ce în ce mai importante.
Echipa WISER pune sub semnul întrebării o veche premisă a economiei: aceea că PIB-ul pe cap de locuitor este măsura supremă a unei societăți de succes. În schimb, cercetătorii susțin că creșterea economică este doar una din condițiile care trebuie îndeplinite pentru a avea o viață bună.
„Creșterea economică poate fi un factor determinant al unei vieți îndelungate și fericite, dar nu este neapărat un rezultat în sine”, explică Burger. „De fapt, s-ar putea ca anumite tipuri de creștere economică să nu promoveze o viață îndelungată și fericită.”
El a remarcat că această creștere se poate produce în detrimentul calității mediului, al relațiilor sociale sau al egalității.
Cercetările arată că starea de bine depinde de o serie de alți factori pe lângă venit. Sănătatea, legăturile sociale, încrederea, siguranța, semnificația muncii și încrederea în instituții sunt elemente importante care influențează viețile oamenilor.
Cele mai recente date ale Eurostat arată că europenii își evaluează satisfacția cu privire la viață la o medie de 7,3 din 10. Persistă însă diferențe semnificative între țări și între categorii sociale, ceea ce subliniază importanța înțelegerii elementelor care determină starea de bine, în plus față de simplii indicatori economici.
Aceste concluzii se regăsesc în cadrul WISER, care așază factori precum asistența medicală, educația, calitatea mediului, coeziunea socială și instituțiile puternice alături de prosperitatea economică la baza stării de bine de lungă durată.
Lecții din America Latină
Pentru a înțelege mai bine factorii care determină starea de bine, cercetătorii au efectuat analize și în afara Europei. Unele din cele mai interesante constatări provin din America Latină, unde oamenii declară adesea niveluri de fericire și de satisfacție cu privire la viață care depășesc estimările economiștilor efectuate doar pe baza veniturilor.
Lina Martínez, profesor la Universitatea Icesi din Columbia, care coordonează o parte a cercetării din America Latină, descrie acest lucru drept „fenomenul latino-american”.
În timp ce țări precum Finlanda, Danemarca și Norvegia înregistrează constant rezultate bune în clasamentele internaționale privind calitatea vieții, multe țări din America Latină raportează niveluri surprinzător de mari de fericire în viața de zi cu zi, în pofida veniturilor medii mai scăzute și a serviciilor publice mai puțin fiabile.
Explicația, susține Martínez, se găsește în mare măsură în puterea relațiilor sociale.
„În America Latină, fericirea ține de forța relațiilor noastre cu familia, cu prietenii, cu vecinii și cu comunitatea”, spune ea. „Nivelul înalt pe care îl înregistrăm se datorează acestei forțe.”
Rețelele sociale solide compensează adesea lacunele din serviciile publice. Membrii familiei asigură frecvent îngrijirea copiilor, îngrijirea vârstnicilor, sprijinul emoțional și asistența financiară, creând reziliență și un puternic sentiment de apartenență.
„Ne folosim rețelele sociale pentru a asigura necesarul și pentru a compensa serviciile pe care nu le avem din partea statului”, spune Martínez.
Aceste constatări pot oferi lecții Europei, unde singurătatea și problemele psihice au devenit motive de îngrijorare tot mai pregnante, în pofida nivelului mare de prosperitate și de investiții publice.
Din cauza diferențelor culturale, modelul social al Americii Latine nu poate fi pur și simplu copiat, dar Martínez consideră că există lecții practice care pot fi aplicate.
„Discutați zilnic cu cineva, sunați-vă mama, petreceți mai mult timp cu prietenii, ieșiți la o cafea cu cineva”, spune ea. „Puteți începe cu lucruri foarte simple.”
Starea de bine transformată în politică publică
Interesele echipei WISER nu se limitează la simpla înțelegere a stării de bine. Membrii săi dezvoltă, de asemenea, instrumente practice care să ajute administrațiile publice să evalueze opțiunile de politică prin prisma calității vieții.
Cadrul ajută factorii de decizie să înțeleagă cum interacționează politicile economice, sociale și de mediu, făcând posibilă efectuarea unor alegeri mai informate privind dezvoltarea pe termen lung.
Unul din rezultate este un tablou de bord care compară indicatorii economici tradiționali cu măsuri precum starea de bine subiectivă și „anii fericiți de viață” – un indicator care combină speranța de viață cu satisfacția cu privire la viață declarată de persoane.
Cadrul a fost deja testat într-o regiune aflată în sudul Rotterdamului, care înregistra creștere economică, dar avea dificultăți în a păstra tinerii acolo. Folosind date regionale și interviuri cu lideri din domeniul afacerilor și cu autoritățile locale, cercetătorii au analizat nu doar modul în care pot fi atrase investiții, ci și tipul de dezvoltare care ar îmbunătăți cu adevărat calitatea vieții.
În loc să urmărească, pur și simplu, sectoare care ar putea mări performanțele economice, cadrul a ajutat factorii de decizie să evalueze factori precum impactul asupra mediului, calitatea locurilor de muncă și corespondența dintre noile locuri de muncă și competențele tinerilor din zonă.
Exercițiul a evidențiat anumite compromisuri importante. Unitățile logistice și centrele de date ar putea stimula activitatea economică, dar s-a considerat că investițiile în agricultură, inovarea în domeniul apei și turismul durabil pot să deservească mai bine atât mediul, cât și comunitățile locale.
„Nu contează doar amploarea creșterii, ci și cum se generează creșterea”, spune Burger. „Dacă generați creștere într-un mod care nu este durabil, acest lucru ar putea să afecteze calitatea vieții în ansamblu.”
Un viitor mai bun
Accentul pus pe generațiile viitoare corespunde pe deplin agendei intergeneraționale emergente a UE. De exemplu, protecția mediului nu este considerată doar o necesitate ecologică, ci și o investiție în starea de bine viitoare.
„Durabilitatea mediului nu înseamnă doar conservarea mediului, ci și menținerea stării de bine pentru generațiile viitoare”, spune Burger.
Acum, când Europa caută modalități de a rămâne competitivă și de a aborda în același timp schimbările climatice, presiunile demografice și inegalitatea socială, cercetarea WISER ne reamintește în mod oportun că prosperitatea și starea de bine nu trebuie să fie obiective care concurează între ele. Societățile mai fericite și mai sănătoase tind să fie mai productive, mai reziliente și mai inovatoare pe termen lung.
Acest lucru corespunde, de asemenea, dovezilor de pe plan internațional. Raportul privind fericirea la nivel mondial arată în mod constant că țările aflate pe primele locuri în lume îmbină prosperitatea economică cu un sprijin social puternic, încredere în instituții și o speranță de viață ridicată, sugerând că starea de bine și competitivitatea pot să se consolideze reciproc, în loc să se excludă.
Scopul final, susțin cercetătorii, nu este doar prosperitatea, ci crearea condițiilor pentru a trăi vieți mai bune astăzi, protejând în același timp oportunitățile generațiilor viitoare.
„Sperăm ca lucrarea noastră să motiveze factorii de decizie și poate și întreprinderile să aibă o abordare diferită față de calitatea vieții”, spune Burger. „Atenția acordată exclusiv capacității economice a regiunilor nu este singura modalitate în care se poate asigura o bună calitate a vieții în viitor.”
Articol scris de Alison Jones
Acest articol a fost publicat inițial în Horizon revista UE pentru cercetare și inovare.
Cercetarea prezentată în acest articol a fost finanțată prin programul Orizont al UE.
Mai multe informații
- WISER (CORDIS)
- Site-ul proiectului WISER
- Cercetarea și inovarea din Europa pentru echitate între generații
- Eurostat
- Raportul Mondial al Fericirii
Schimbare majoră pentru firmele care aduc muncitori străini: garanția de 75.000 de euro ar putea elimina majoritatea agențiilor
Horoscop de weekend: 18 - 19 iulie
București, capitala cu bulina roșie: Cazări turistice listate ilegal pe Airbnb și Booking. Turiștii dorm în clădiri cu risc seismic fără să știe
U Cluj, eliminată dramatic din Europa League
