Publicitatea începe să intre în conversațiile cu chatboturile AI, iar acest lucru ar putea schimba modul în care primim informații. Dacă reclamele sunt integrate direct în răspunsurile generate de AI, companiile care plătesc pentru promovare ar putea ajunge să influențeze ceea ce vedem și ceea ce ni se recomandă.
Problema nu este complet nouă. În urmă cu mai bine de două decenii, fondatorii Google, Sergey Brin și Larry Page, avertizau că publicitatea ar putea afecta încrederea în motoarele de căutare. În lucrarea prin care au prezentat Google, cei doi atrăgeau atenția că interesele advertiserilor nu coincid întotdeauna cu nevoile utilizatorilor.
Astăzi, aceeași întrebare apare în cazul inteligenței artificiale. Companiile încearcă să transforme AI-ul într-o afacere profitabilă, iar publicitatea este una dintre sursele de venit luate în calcul, se arată într-un articol publicat în The Conversation.
Potrivit autorilor, publicitatea integrată în sistemele AI ridică însă o problemă nouă: spre deosebire de reclamele online tradiționale, care apar de regulă alături de informații, sub forma unor bannere sau linkuri sponsorizate, reclamele din AI pot fi incluse chiar în conversație și pot ajunge să facă parte din răspunsul primit de utilizator.
Publicitatea poate schimba experiența utilizatorilor
Aproximativ jumătate dintre consumatori spun că folosesc conversațiile cu AI pentru căutări online. Pentru mulți oameni, chatboturile au devenit deja o alternativă la motoarele de căutare, iar conversațiile cu acestea ocupă un loc tot mai important în viața de zi cu zi.
Pe măsură ce publicitatea ajunge în aceste conversații, experiența utilizatorilor s-ar putea schimba.
OpenAI a introdus reclame în ChatGPT, concepute special pentru modul în care oamenii interacționează cu asistenții AI. Google testează, la rândul său, răspunsuri sponsorizate în conversațiile cu Gemini.
Aceste modele folosesc tehnologii deja întâlnite în publicitatea online, precum licitațiile în timp real și micro-targetarea. Cu ajutorul datelor despre comportamentul utilizatorilor, advertiserii pot încerca să ajungă la anumite persoane cu mesaje adaptate profilului lor.
Companiile de AI susțin că publicitatea nu va modifica răspunsurile generate, însă verificarea acestor promisiuni este dificilă din exterior.
„Internetul fără clicuri”
Sistemele AI comerciale se îndreaptă către ceea ce a fost numit „internetul fără clicuri”. În acest model, utilizatorii pot căuta produse, compara oferte și chiar face cumpărături direct în mediul controlat de compania care operează AI-ul, fără să mai ajungă pe site-uri independente.
Publicitatea și comerțul electronic ajung astfel să fie integrate în aceeași conversație. Pentru companiile de AI, acest lucru înseamnă că atât atenția utilizatorilor, cât și oportunitățile comerciale rămân în interiorul propriului ecosistem.
Cercetările atrag atenția asupra unor posibile riscuri pentru libertatea de exprimare și concurență. Atunci când AI-ul comprimă mai multe perspective într-un singur răspuns, unele opinii, în special cele minoritare, pot deveni mai puțin vizibile. În același timp, apare riscul ca marile companii să poată plăti pentru o vizibilitate mai mare în răspunsurile AI. Un astfel de sistem ar putea dezavantaja firmele mici și ar accentua concentrarea pieței.
Publicitatea AI poate amplifica dezinformarea
Un alt risc este amplificarea dezinformării. ONU avertizează că reclamele personalizate integrate în conținutul generat de AI ar putea favoriza răspândirea informațiilor false și a mesajelor polarizante. Există deja exemple în care răspunsurile chatboturilor au fost influențate de companiile care le controlează, precum Grok, care a generat afirmații false și conținut extremist în urma unei modificări neautorizate a codului.
Publicitatea ar putea amplifica acest risc, deoarece tehnologiile de targetare permit transmiterea unor mesaje adaptate fiecărui utilizator, pe baza datelor personale și a comportamentului său. Integrate în conversațiile cu AI, aceste tehnici ar putea permite răspândirea unor mesaje înșelătoare sau manipulative în spații private, dificil de monitorizat. Este una dintre preocupările legate de fenomenul „dark money” și de posibilitatea folosirii publicității digitale pentru influențarea alegerilor.
Autorii argumentează că actualele măsuri de combatere a dezinformării, concepute pentru rețelele sociale și motoarele de căutare, sunt mai puțin eficiente în cazul conversațiilor personalizate cu AI. Informațiile false pot rămâne private, iar utilizatorul primește un singur răspuns generat, care poate fi la rândul său influențat de surse fabricate. Ei susțin că sunt necesare limite clare pentru a împiedica sponsorii să influențeze dovezile și conținutul răspunsurilor generate de AI. Simpla etichetare a unei reclame ar putea să nu fie suficientă.
C.S.
Cine deține puterea în lume și cum o folosește?
Daniel Pană, Pardon Brewery: „Nu faci rabat la calitate. Nici la bere, nici în business”
Fotbalistul român propus de Marica la FC Barcelona: "Se pliază perfect"
„Nu mai este un război hibrid”. Sabotajele atribuite Rusiei devin tot mai îndrăznețe, iar Europa nu știe unde să traseze linia roșie
