Chișinăul urmărește cu îngrijorare deciziile autorităților române de a închide joi, 13 august, Unitatea 2 de la Centrala Nuclear-Electrică Cernavodă.
Republica Moldova importă la ora actuală prin sistemul energetic românesc și din rețeaua românească 60% din necesarul de energie electrică. Directorul CNE, Romeo Urjan, a anunțat că joi dimineața va începe oprirea controlată a Unității 2 în legătură cu nivelul scăzut al Dunării și prognoza de scădere în continuare, care fac imposibilă funcționarea centralei în condiții normale.
Aceasta înseamnă că România, care vinde curent Republicii Moldova, va trebui ea însăși să găsească (din importuri sau din alte surse interne) 22% din necesarul de energie pe care astăzi îl livrează încă în rețeaua națională Centrala Nuclear-Electrică Cernavodă. Vorbim de un deficit de încă 1400 MW în condițiile în care România deja importă energie pentru a-și asigura necesarul în orele de vârf.
Orice deficit nou de energie pe piață afectează R. Moldova
Compania moldovenească de stat „Energocom” nu are un contract activ de livrare a energiei electrice cu Nuclearelectrica, ceea ce înseamnă că închiderea centralei românești nu ar trebui să afecteze direct Republica Moldova. Între cele două companii există doar un contract-cadru, care permite încheierea unor contracte de livrare la necesitate, în funcție de disponibilitatea energiei și condițiile comerciale.
Dar Republica Moldova este dependentă astăzi mai mult ca oricând de energia electrică disponibilă pe piața regională. Prin urmare, orice deficit nou apărut pe piață (cum ar fi cel generat de închiderea Centralei Cernavodă) reduce șansele companiei moldovenești „Energocom” de a identifica și cumpăra necesarul de curent al Republicii Moldova pentru ziua următoare.
Energia electrică se tranzacționează pe intervale orare, iar „Energocom” achiziționează zilnic energia necesară pentru acoperirea consumului Republicii Moldova, inclusiv de pe piață pentru ziua următoare. Compania moldovenească dispune de mai multe surse de achiziție, inclusiv contracte cu producători și traderi din regiune, și își ajustează zilnic portofoliul în funcție de necesarul de consum, ofertele disponibile, prețurile de pe piețele regionale și capacitatea transfrontalieră existentă.
Se mizează pe surplusul de curent al Ucrainei
La începutul acestei luni, când România s-a confruntat brusc cu un deficit acut de energie electrică, compania moldovenească „Energocom” a intervenit inclusiv în ajutorul României, facilitând importul de energie electrică din Ucraina. Acest „coridor” de transport a energiei electrice din Ucraina (prin Republica Moldova) spre România rămâne valid și cel mai probabil va fi utilizat în zilele următoare pentru a acoperi necesarul de energie electrică al României.
Cert este că, în aceste condiții, România nu va mai putea ajuta energetic Republica Moldova așa cum a făcut-o de foarte multe ori după invazia Rusiei asupra Ucrainei. Dacă situația se complică și mai mult în regiune, fără sprijin românesc, Chișinăul are soluții puține: fie cumpără curent din Ucraina (dacă Kievul va mai avea energie disponibilă), fie cumpără „energie de avarie” de trei ori mai scumpă în orele de vârf, fie recurge la un sistem insular de deconectări.
Deocamdată, „Energocom” aproape că reușește să cumpere de pe piață energia electrică necesară pentru ziua următoare. Au fost însă și zile, luna aceasta, în care s-a recurs la energia de avarie. Ca și în România, apelurile autorităților de a economisi în orele de vârf au avut efect invers – consumul a fost mai mare.
La sfârșitul lunii iulie, Guvernul de la Chișinău a instituit stare de alertă nu doar în domeniul energetic, ci și în domeniul hidrologic. De atunci situația doar s-a înrăutățit – nivelul râului Nistru, care alimentează cu apă 80% dintre consumatori, a scăzut dramatic. Autoritățile au limitat la minimum deversările (la 75 de metri cubi pe secundă), pentru ca apa după baraj să ajungă pentru cât mai mult timp.
„Tot ce trebuie să facem acum este să conservăm rezerva de apă pentru o perioadă cât mai lungă, astfel încât să ajungem în perioada ploilor de toamnă și să fie, cumva, restabilită”, a explicat miercuri, în ședința Guvernului, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.
Autor: Vitalie Călugăreanu
Oana Gheorghiu ironizează protestele sindicatelor: Pentru prima oară în istorie protestează pentru că li se vor mări salariile
FCSB își pierde răbdarea cu cel mai scump transfer al verii
Palatul Cotroceni speră că vom avea guvern în septembrie, dar e complicat. Grindeanu poate pierde șefia PSD, dacă nu readuce partidul la butoane
Sondaj IRSOP: 88% dintre români se așteaptă la noi scumpiri. Jumătate nu cred că vreun partid poate redresa economia
