Centrala nucleară de la Kozlodui poate continua să funcționeze la un nivel al Dunării la care cea de la Cernavodă ar trebui oprită. Diferența vine în principal din modul în care au fost proiectate sistemele prin care cele două centrale își asigură apa necesară răcirii reactoarelor.
Romeo Urjan, directorul Centralei Nuclear-Electrice de la Cernavodă, spune că instalația de la Kozlodui poate funcționa la niveluri ale apei cu 20-30 de centimetri mai mici decât cea din România.
„În Bulgaria totul pornește de la proiectul instalației de răcire, modul în care sunt amplasate pompele de răcire. Noi suntem pe canalul Dunăre-Marea Neagră, pe o derivație a canalului, deci dintr-o dată avem un debit mai mic, bulgarii sunt direct pe Dunăre, au debit mai mare”, a explicat Romeo Urjan, la Digi24.
În plus, centrala bulgară dispune de o stație de pompare diferită, cu pompe foarte puternice și un sistem care permite alimentarea cu apă de răcire în trepte.
„Ceea ce le permite o funcționare cu 20-30 de centimetri mai mult decât noi”, a precizat directorul centralei de la Cernavodă.
Nici Kozlodui nu este ferită de probleme
Romeo Urjan a subliniat că nici centrala nucleară din Bulgaria nu este „imună” la scăderea nivelului Dunării. Pragul critic este însă mai jos decât în cazul Cernavodă: Kozlodui mai poate funcționa după ce centrala românească ar fi ajuns deja la limita la care trebuie oprită.
Pompele folosite la Kozlodui nu sunt nici ele noi. Sunt echipamente sovietice, instalate în anii 1980-1990. Avantajul vine din configurația întregului sistem de alimentare cu apă.
La Cernavodă, situația este complicată și de amplasarea centralei. Aceasta nu ia apa direct din Dunăre, ci dintr-o derivație a Canalului Dunăre-Marea Neagră, unde debitul disponibil este mai mic.
O modificare similară ar însemna luni de oprire
Adaptarea la Cernavodă a unui sistem asemănător celui de la Kozlodui nu ar fi o intervenție simplă. Potrivit lui Romeo Urjan, lucrările ar presupune oprirea centralei pentru câteva luni.
O soluție ar putea fi, în schimb, realizarea unei noi construcții hidrotehnice pe Dunăre, care să devieze o parte din debitul fluviului către centrala de la Cernavodă.
Problema a devenit tot mai importantă în contextul nivelului scăzut al Dunării. Autoritățile române au avertizat că trebuie luat în calcul inclusiv scenariul în care Unitatea 2 de la Cernavodă ar putea fi oprită temporar dacă nivelul apei continuă să scadă.
