Curtea Constituțională are miercuri pe masă două legi importante: noile reguli în domeniul integrității, contestate inclusiv de președintele Nicușor Dan, și Legea biodiversității, atacată de AUR.
În primul caz, disputa privește inclusiv obligația partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de avere și de interese. În cel de-al doilea, decizia CCR poate avea consecințe asupra banilor europeni, pentru că adoptarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității reprezintă un jalon PNRR, asociat unei sume de aproximativ 972 de milioane de euro.
Legea ANI: Când devine o relație de cuplu relevantă juridic?
Legea care modifică mai multe acte normative în domeniul integrității a fost contestată atât de președintele Nicușor Dan, cât și de mai mulți senatori.
Potrivit sesizării șefului statului, citată de Agerpres, una dintre principalele probleme este sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, introdusă pentru a extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese.
Nicușor Dan arată că legea nu stabilește criterii obiective pentru a determina când o relație intră în această categorie. Nu sunt precizate o anumită durată a relației, existența unei locuințe comune, interdependența economică sau asumarea publică.
Nu sunt reglementate nici situațiile în care relația începe după numirea demnitarului, se încheie sau există relații succesive.
„Legea nu stabilește niciun criteriu obiectiv - durată, conviețuire, interdependență economică, asumare publică - pentru identificarea momentului de la care o relație afectivă devine relevantă juridic”, se arată în sesizare.
Președintele consideră că problema este cu atât mai serioasă cu cât nerespectarea obligației poate atrage o sancțiune contravențională. În lipsa unor criterii clare, persoana vizată ar trebui practic să stabilească singură dacă intră sau nu sub incidența legii.
Viața privată și răspunderea partenerului
O altă critică privește dreptul la viață privată al partenerului unui demnitar. Nicușor Dan susține că ingerința produsă de lege nu respectă cerințele de proporționalitate prevăzute de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Șeful statului contestă și posibilitatea ca partenerul să răspundă contravențional, deși nu ocupă o funcție publică și nu și-a asumat obligațiile asociate acesteia.
Sesizarea face trimitere la o decizie a CCR din 2025, prin care Curtea a stabilit că un declarant nu poate fi tras la răspundere pentru corectitudinea unor informații furnizate de alte persoane.
În cazul noii legi, susține președintele, se merge mai departe: „Legătura sa afectivă cu demnitarul devine, prin simpla ei existență, temei suficient pentru angajarea unei răspunderi contravenționale proprii”.
Nicușor Dan reclamă și o posibilă discriminare între demnitarii căsătoriți și cei aflați în relații neoficializate. În primul caz există un criteriu juridic clar pentru identificarea soțului sau soției, în timp ce pentru partenerii necăsătoriți legea nu oferă un reper similar.
Legea biodiversității, jalon PNRR de aproape un miliard de euro
Tot miercuri, CCR analizează sesizarea depusă de AUR împotriva Legii biodiversității, prin care este aprobată Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității pentru perioada 2026-2030.
Legea are și o miză financiară importantă. Strategia reprezintă jalonul 31 din PNRR, iar Guvernul a estimat că neîndeplinirea acestuia ar putea atrage o penalitate de 972.455.220 de euro, scrie News.ro.
România are termen până la 31 august pentru aprobarea legii.
Actul normativ a fost adoptat de Camera Deputaților cu 177 de voturi „pentru” și 79 „împotrivă”, iar în Senat a primit 79 de voturi favorabile și 27 împotrivă.
Strategia prevede, printre altele, conservarea și restaurarea ecosistemelor, protejarea speciilor amenințate și utilizarea durabilă a biodiversității. Documentul include și obiective pentru consolidarea și extinderea rețelei naționale de arii protejate, în acord cu țintele europene și globale de 30% pentru ariile protejate și 10% pentru protecția strictă.
De ce a contestat AUR legea
Disputa are la bază și modul în care strategia a ajuns să fie adoptată.
Proiectul fusese inițial aprobat de Guvern prin hotărâre, dar Executivul a retras ulterior actul și a transferat prevederile în Parlament, după ce PSD a contestat legalitatea adoptării sale de către un guvern interimar.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a acuzat în Parlament o încălcare a delimitării dintre atribuțiile Guvernului și cele ale Legislativului și a vorbit despre o „batjocură fără precedent la adresa ordinii constituționale”.
În timpul dezbaterilor parlamentare, PSD a introdus mai multe amendamente. Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a avertizat că unele dintre modificări pot afecta angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene și pot pune în pericol banii din PNRR. USR a formulat acuzații similare la adresa PSD.
Dacă CCR respinge sesizarea, legea poate merge mai departe spre promulgare. Dacă judecătorii constituționali constată probleme de constituționalitate, actul se întoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia Curții.
Transelectrica a anunțat un consum-record de energie. Însă datele afișate timp de 10 ore au fost greșite
Alimentația în momente-cheie ale vieții ar putea influența riscul de demență mai târziu în viață
Transferuri la Rapid: Cele două mutări pregătite de giuleșteni
Schimbări majore în Legea salarizării: Plata cu ora pentru profesori aproape se dublează. Peste 75% dintre angajații din Sănătate ar primi mai mulți bani
