”A fost urât de tot ce a urmat”. Marcel Fischer avea 17 ani în vara lui 1941. Fondatorul Operei din Iași a supraviețuit Pogromului de la Iași, pe care l-a rememorat într-o mărturisire făcută, în urmă cu niște ani, colegului nostru Simion Ciochină.
Numărul victimelor Pogromului de la Iași, petrecut între 27 și 30 iunie 1941, variază între 13.000 și 15.000. În primele decenii după război au circulat însă, marcate de rațiuni ideologice, estimări mult mai mici, de aproximativ 3.000 de victime.
Un oraș transformat în capcană
Totul a început pe fondul intrării României în război împotriva Uniunii Sovietice și al propagandei antisemite care îi acuza pe evrei, fără dovezi, că ar fi colaborat cu inamicul. Au urmat arestări în masă, bătăi, jafuri și execuții. Mii de persoane din Iași au fost maltratate în fața propriilor locuințe din care fuseseră evacuate sau în sediul chesturii de poliție. Au urmat execuții sumare pe străzi și în gară. Supraviețuitorii au fost urcați în așa numitele ”trenuri ale morții”, unde și-au găsit sfârșitul în condiții inumane.
”Ne-au ordonat să urcăm în vagoane. Vagoanele erau de vite, văruite, usturau la ochi. Ca să încăpem cât mai mulți ne loveau cu patul armei peste picioare și în felul acesta atingeau performanța de 200 de oameni într-un vagon (...) Ne-au plimbat cu vagoanele astea până pocnea tabla și până în sfârșit au reușit să ne doboare. (...) Când am ajuns la Podu Iloaiei oamenii nu mai ieșeau, lunecau afară. Se deschideau ușile larg și cadavrele cădeau din vagon”, povestea Fischer, în discuția consemnată de reporterul DW Simion Ciochină în 2016.
Fischer a fost unul dintre ultimii supraviețuitori ai celui mai mare masacru din istoria modernă a României. Organizat de autoritățile românesub comanda mareșalului Ion Antonescu, cu participarea armatei, poliției și cu sprijin german, avea să fie doar începutul atrocităților în urma cărora, potrivit raportului Comisiei Wiesel, acceptat oficial de statul român, între 280.000 și 380.000 de evrei au fost uciși ca urmare a politicilor deliberate ale autorităților române, până în 1944, pe teritoriile aflate sub jurisdicție românească (în special în Basarabia, Bucovina și Transnistria).
Memoria Holocaustului și prezentul marcat de controverse
Comemorarea celor 85 de ani de la Pogromul din 1941 îl aduce în România și pe președintele Israelului, Isaac Herzog. Șeful statului israelian va fi prezent la ”Marșul Vieții”, organizat pentru a 12-a oară la Iași, și la momentul de aducere aminte de la cimitirul evreiesc Păcurari, iar luni va fi primit de președintele României, Nicușor Dan.
Întâlnirea celor doi vine la aproximativ un an de când șeful statului român a retrimis Parlamentului legea care înăsprește sancțiunile pentru promovarea fascismului, antisemitismului și xenofobiei, invocând lipsa de claritate a unor definiții juridice. Curtea Constituțională i-a respins obiecțiile, legea a intrat în vigoare, dar a lăsat în urmă controverse în spațiul public românesc pe o temă sensibilă și, oricum, insuficient prelucrată de societate.
Și proiectul Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România continuă să genereze discuții privind sediul său. În mandatul de primar al Bucureștiului, Nicușor Dan a refuzat atribuirea clădirii fostului Hotel Dunărea pentru muzeu, invocând probleme juridice și urbanistice.
Cele două subiecte au tensionat, în ultimul an, dialogul dintre Președinție și o parte a reprezentanților comunității evreiești.
Cristian Ștefănescu
SUA lovesc din nou Iranul după atacurile din Ormuz (Video) Trump: Republica Islamică nu va mai exista
FCSB răsuflă ușurată: Apariție surprinzătoare în cantonamentul din Olanda
Europa nu mai are clima pentru care a fost construită. Cum arată viitorul?
Un an de când Nicușor Dan promite raportul despre alegerile anulate. 10 momente în care a schimbat termenele și mesajele. Și o întrebare
