Două incidente grave produse în mai puțin de două săptămâni au ridicat întrebări majore despre capacitatea României de a detecta, urmări și gestiona pericolul generat de drone care ajung pe teritoriul național sau în infrastructură critică: drona rusească prăbușită pe un bloc din Galați și drona maritimă ucraineană care a explodat în Portul Constanța.
În ambele cazuri, autoritățile au promis clarificări. În ambele cazuri, au fost oferite unele informații tehnice. Dar, la aproape o lună de la incidentul din Galați și la peste trei săptămâni de la cel din Constanța, întrebările esențiale rămân, iar promisiunile autorităților nu s-au concretizat.
Galați: raport tehnic rapid și cam atât
În noaptea de 28 spre 29 mai, o dronă a lovit un bloc de locuințe din Galați, provocând explozie, incendiu și rănirea a două persoane. Președintele Nicușor Dan a convocat CSAT și a mers la Galați, unde a spus că responsabilitatea pentru incident aparține Rusiei.
Pe 29 mai, la Galați, președintele a declarat că drona și-ar fi modificat traiectoria după ce ar fi fost lovită deasupra orașului ucrainean Reni.
„Pe măsură ce au trecut pe teritoriul ucrainean, o parte din ele au fost doborâte, iar una dintre ele, lovită probabil deasupra orașului Reni, și-a modificat traiectoria și a venit spre Galați”, a spus Nicușor Dan. Întrebat dacă traiectoria s-a modificat aleatoriu sau a fost modificată de cineva, președintele a răspuns: „A fost lovită kinetic. A fost lovită și din cauza asta”.
Dar ministrul Apărării, Radu Miruță, a ezitat să confirme.
Două zile mai târziu, pe 31 mai, Nicușor Dan a publicat imagini cu fragmentele dronei și a anunțat concluzia raportului tehnic: aparatul era o dronă rusească Geran-2.
Potrivit raportului tehnic prezentat de MApN, fragmentele recuperate aveau inscripții chirilice „ГЕРАН-2”, componente electronice, sistem de navigație, module de comandă, motor și elemente constructive similare cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României. MApN a mai precizat că încărcătura de luptă explodată la impact era de tip High-Explosive, cu greutatea de aproximativ 30 kg echivalent TNT, iar ținta fusese identificată inițial la ora 01:46 în spațiul aerian al Ucrainei, la aproximativ 19 kilometri de frontiera națională.
Așadar, la Galați a existat un raport tehnic rapid privind originea dronei. Dar explicația completă privind traiectoria, momentul pierderii controlului, eventualul impact al apărării ucrainene și modul în care drona a ajuns să lovească un bloc de locuințe nu a fost prezentată public până acum. Mai mult, nu a fost prezentat un plan de măsuri care să dea încredere că un astfel de eveniment nu va mai avea loc. Sau măcar că nu va mai avea loc cu atâta ușurință.
Constanța: „un răspuns vom avea în 7-10 zile”
Incidentul din Portul Constanța a fost diferit, dar la fel de grav. Pe 5 iunie, o dronă maritimă ucraineană a explodat în portul civil Constanța, la dana 78. Drona făcea parte dintr-un set de patru drone maritime ucrainene care au scăpat de sub control, cel mai probabil din cauza bruiajelor electronice. Două s-au autodetonat în apele ucrainene, una a explodat în Portul Constanța, iar a patra a fost detonată controlat în afara zonei portuare, sub supravegherea Gărzii de Coastă.
Pe 6 iunie, după o ședință de lucru la Constanța, Nicușor Dan a spus că principala întrebare este cum au ajuns dronele lângă Portul Constanța și a avansat un termen pentru răspuns.
„Asta e principala întrebare, cum au ajuns aceste drone lângă portul Constanța, un răspuns la această întrebare vom avea probabil într-un interval de 7-10 zile din momentul ăsta, în urma culegerii altor tipuri de informații”, a declarat atunci președintele.
În aceeași declarație, Nicușor Dan a spus că România ar trebui să aibă un protocol cu Ucraina pentru astfel de situații și că a fost discutată această idee în ședința de la Constanța. Întrebat dacă a vorbit cu Volodimir Zelenski, președintele a răspuns: „Nu, dar o vom face. O parte din discuția pe care am avut-o înăuntru a fost despre elemente ale unui protocol care să funcționeze în situații ca aceasta”.
- Nicușor Dan, după ședința de la Constanța: Vina e a Rusiei. România se adaptează. Nu am vorbit cu Zelenski. Nu văd vreo eroare umană
- Drona explodată în Portul Constanța: 8 întrebări la care Nicușor Dan nu a răspuns sau s-a eschivat
A trecut de mult termenul-limită dat de Nicușor Dan și nu am aflat nici cum au ajuns dronele lângă sau chiar în Portul Constanța și nici ce protocol a fost stabilit - dacă a fost stabilit - cu ucrainenii, astfel încât riscurile unui incident similar să fie reduse.
Miruță: Ucraina a anunțat abia în jurul orei 10:00
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a dat detalii doar despre cronologia incidentului din Portul Constanța.
El a spus că drona fusese observată în portul civil în jurul orei 6:00, dar autoritățile ucrainene au informat România abia în jurul orei 10:00 că au pierdut controlul asupra a patru drone și că, într-un timp foarte scurt, drona din port urma să explodeze. Echipele din zonă au avut doar 10-15 minute timp să se retragă, înainte ca drona să explodeze.
La acel moment, ministrul a zis că „așteptarea este ca, atunci când se pierde controlul, să ne anunțe” și a precizat că a discutat direct cu omologul său ucrainean.
La aproape o lună de la acel moment, nu s-au oferit public răspunsuri la întrebări importante: când au pierdut ucrainenii controlul asupra dronelor, unde se aflau ele în acel moment și de ce România a fost notificată abia cu puțin timp înainte de explozie? În plus, de ce o dronă care urma să se autodetoneze a fost ținută ore întregi într-o zonă de mare risc pentru port și pentru populație. Dacă nu ne-ar fi anunțat ucrainenii în ultimul moment, am fi avut parte de o tragedie de proporții? De ce?
23 iunie: termenul dat de Miruță pentru explicațiile Kievului
Mai mult, pe 19 iunie, Radu Miruță a spus că așteaptă pe 23 iunie răspunsurile oficiale ale autorităților ucrainene privind incidentul din Portul Constanța.
El a afirmat că a transmis Kievului o listă cu 14 întrebări și că, până atunci, primise doar confirmarea că răspunsurile finale vor fi transmise în săptămâna următoare.
„Le aștept, sigur, mai mult decât dumneavoastră. Discut constant, am primit doar un răspuns la adresă cum că răspunsul final va veni pe 23 iunie, adică peste câteva zile. Este o țară în război, probabil că interacționează instituțional pentru a răspunde la cele 14 întrebări pe care eu le-am trimis”, a declarat ministrul.
Până acum, nu a fost prezentat public un document complet cu răspunsurile Ucrainei la cele 14 întrebări, nici o concluzie oficială care să explice circumstanțele incidentului din Portul Constanța.
Plan de securizare a Portului Constanța: 15 zile pentru propuneri, trei luni pentru implementare urgentă
În ce privește posibile măsuri pentru a evita un astfel de incident, Radu Miruță a anunțat că a dat Consiliului de Administrație și conducerii portului termen de 15 zile pentru a veni cu un plan de securizare, care să poată fi aplicat rapid, cel puțin în zonele critice de la intrarea dinspre mare.
„La Portul Constanța situația de securitate, din punctul meu de vedere, este gravă. Am dat o dispoziție Consiliului de Administrație și conducerii portului ca în 15 zile să vină cu un plan care să fie implementat de urgență în trei luni măcar pentru cele 3 puncte critice care sunt la intrarea dinspre mare în port”, a afirmat Miruță.
Termenul de 15 zile este expiră pe 3 iulie (dacă nu sunt zile lucrătoare). Să ne așteptăm ca după ce trec cele 15 zile să aflăm cu ce plan a venit conducerea portului, ce măsuri au fost propuse, cine le finanțează, când încep efectiv și ce vulnerabilități acoperă? Mai mult, în ce privește Portul Constanța, nu știm încă cine avea responsabilitatea tehnică de a observa și monitoriza drona și e responsabil pentru că ea s-a apropiat și chiar a intrat în port. Și nici ce vulnerabilități are Portul Constanța la intrarea dinspre mare.
De fiecare dată rămânem doar cu promisiuni
Cele două incidente au fost diferite: la Galați a fost vorba despre o dronă rusească aeriană care a lovit un bloc, la Constanța despre o dronă maritimă ucraineană scăpată de sub control și autodetonată în port. Dar ambele au arătat aceeași problemă: autoritățile de la cel mai înalt nivel promit rapid clarificări, după care nimănui nu-i mai pasă de răspunsuri și obligația de a informa cetățenii.
Iar întrebarea care rămâne este simplă: după două incidente care au dus drone încărcate cu explozibil pe un bloc de locuințe și într-un port strategic al României, când vom primi nu doar explicații parțiale, ci un raport complet, coerent și public despre ce s-a întâmplat și ce s-a schimbat pentru ca aceste situații să nu se repete?
Balenele din Marea Mediterană dezvoltă dialecte, iar schimbarea are loc sub ochii noștri
Certitudinea pe care o are selecționerul Spaniei după victoria de la Cupa Mondială 2026
Cum să-ți ții casa răcoroasă în zilele caniculare fără aer condiționat
Canicula dă peste cap circulația trenurilor: întârzieri de peste patru ore în Gara de Nord
