Parlamentul European a condamnat, joi, incursiunile dronelor rusești pe teritoriul Uniunii Europene și a avertizat că acestea fac parte dintr-o strategie mai amplă de intimidare și destabilizare a statelor membre.
Într-o rezoluție adoptată cu 412 voturi pentru, 63 împotrivă și 53 de abțineri, eurodeputații afirmă că Uniunea Europeană „nu se va lăsa intimidată” de campania Rusiei și cer consolidarea urgentă a flancului estic al UE și NATO.
România este menționată explicit alături de Estonia, Finlanda, Letonia și Lituania, state care au fost vizate de provocări hibride atribuite Moscovei.
Cum au votat românii
Dintre români, 17 europarlamentari au votat pentru forma finală a rezoluției (Adrian-George Axinia, Dan Barna, Daniel Buda, Andi Cristea, Vasile Dîncu, Gheorghe Falcă, Gabriela Firea, Maria Grapini, Gheorghe Piperea, Virgil-Daniel Popescu, Nicolae Ștefănuță, Claudiu-Richard Târziu, Cristian Terheș, Mihai Tudose, Vlad Vasile-Voiculescu, Loránt Vincze și Iuliu Winkler).
Singurul europarlamentar român care apare în document ca votând împotriva rezoluției este Diana Iovanovici Șoșoacă. Nu e de mirare după ce săptămâna trecută Diana Şoşoacă, şefa SOS şi mare amică a Rusiei, a fost la Forumul economic de la Sankt Petersburg, supranumit Davosul lui Putin.
Alți 15 europarlamentari români nu apar pe listele de vot consultate de G4Media pentru că nu au fost prezenţi: Dragoș Benea, Ioan-Rareș Bogdan, Gheorghe Cârciu, Mircea-Gheorghe Hava, Luis-Vicențiu Lazarus, Claudiu Manda, Dan-Ștefan Motreanu, Siegfried Mureșan, Ștefan Mușoiu, Victor Negrescu, Dan Nica, Șerban Dimitrie Sturdza, Georgiana Teodorescu, Eugen Tomac și Adina Vălean.
Rezoluţia PE: Nu sunt incidente izolate
Potrivit rezoluției, încălcările spațiului aerian și incursiunile cu drone pe teritoriul Uniunii Europene nu trebuie privite ca incidente separate.
Eurodeputații consideră că acestea reprezintă „o parte integrantă a strategiei mai largi a Rusiei de intimidare a UE și a aliaților săi”.
Documentul arată că aceste acțiuni sunt însoțite de campanii de dezinformare menite să răspândească frica în rândul populației, să afecteze economiile locale și să creeze pretexte pentru eventuale acțiuni ulterioare ale Moscovei.
Rusia, acuzată că amenință deliberat securitatea UE
Parlamentul European afirmă că Rusia poartă „responsabilitatea deplină și fără echivoc” pentru aceste acțiuni.
Potrivit rezoluției, atacurile și provocările hibride reprezintă „o amenințare deliberată și sistematică la adresa securității, rezilienței și suveranității UE și a statelor sale membre”.
Eurodeputații au condamnat și rolul Belarusului, despre care spun că este complice la acțiunile hibride îndreptate împotriva Uniunii Europene.
„UE nu se va lăsa intimidată de campania Rusiei și este unită în hotărârea sa de a apăra securitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor statelor membre ale UE și de a continua să sprijine Ucraina”, se arată în textul adoptat.
Solidaritate cu România și statele de pe flancul estic
Parlamentul European și-a exprimat „solidaritatea totală” cu Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania și România. Potrivit eurodeputaților, teritoriile, spațiul aerian sau infrastructura critică a acestor state au fost vizate de provocări hibride rusești.
Menționarea României vine după mai multe incidente produse în ultimii ani în apropierea graniței cu Ucraina, inclusiv căderi de fragmente de drone în zona Deltei Dunării și în județul Galați.
Mai mult sprijin pentru Ucraina și Republica Moldova
Rezoluția cere accelerarea producției și livrării de echipamente militare către Ucraina, în special sisteme de apărare antiaeriană, muniții, drone și rachete.
Totodată, eurodeputații subliniază că Republica Moldova trebuie sprijinită mai puternic în fața amenințărilor venite dinspre Rusia.
Documentul arată că o cooperare mai strânsă între UE, Ucraina și Republica Moldova este esențială pentru schimbul de informații și pentru răspunsul la amenințările reprezentate de dronele rusești.
În acest context, statele membre sunt îndemnate să majoreze finanțarea acordată Republicii Moldova prin Instrumentul european pentru pace.
Apel pentru o „veritabilă Uniune Europeană a Apărării”
Eurodeputații solicită crearea urgentă a unei „veritabile Uniuni Europene a Apărării” și avertizează că amenințările Rusiei impun o coordonare mai strânsă între statele membre.
Rezoluția cere consolidarea întregului flanc estic al UE și NATO, „de la Arctica la Marea Neagră”, pe toate componentele – terestră, navală și aeriană.
Potrivit documentului, incursiunile deliberate ale Rusiei urmăresc nu doar destabilizarea statelor membre, ci și testarea capacităților de detectare și reacție ale NATO.
SUA au lansat lovituri puternice împotriva Iranului ca represalii la atacarea unor nave în Strâmtoarea Ormuz. Teheranul amenință cu un răspuns zdrobitor
Evaluarea Națională 2026. S-au afișat rezultatele finale
Nicușor Dan: România va cheltui 3,7% din PIB pentru apărare în 2026
Decizia luată de Cristiano Ronaldo după eliminarea de la Cupa Mondială 2026
