Nicușor Dan a ieșit vineri seară din logica președintelui-mediator și a intrat direct în logica atribuirii vinovăției politice.
După discuțiile de la Cotroceni, șeful statului a spus că blocajul a revenit pentru că PNL „și-a schimbat poziția” față de un guvern minoritar PSD. În treacăt, dus în derizoriu, a menționat și că PNL își dăduse acordul „cu anumite condiționări față de programul de guvernare”, fără să spună și cum s-a poziționat PSD față de aceste condiționări.
„Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit. În baza pozițiilor partidelor de la consultări, a existat o singură formulă care părea că va întruni sprijinul unei majorități parlamentare: guvern minoritar PSD.
Marți, PNL s-a angajat să voteze un guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări față de programul de guvernare. De marți până azi, PNL și-a schimbat poziția.
Este responsabilitatea partidelor să negocieze între ele o majoritate pentru orice formulă de guvern pe care o consideră potrivită. Le cer în continuare să revina la dialog. România are nevoie de un guvern cu puteri depline”, a spus Nicușor Dan, după discuțiile de vineri seara cu șefii partidelor din fosta coaliție de guvernare.
Această declarație a schimbat raportarea publică a lui Nicușor Dan la criza politică. Până acum, șeful statului își justificase în repetate rânduri „reținerile” prin statutul de mediator: nu se poate pronunța, nu poate evalua, nu poate alege o tabără, pentru că rolul său este să țină echilibrul între părți.
De această dată, însă, președintele a identificat public un responsabil: PNL. În termeni politici, acesta nu mai este discurs de mediator, ci discurs explicit de arbitru care indică partea vinovată.
Ce lipsește din explicația președintelui
Fraza-cheie din mesajul lui Nicușor Dan - „cu anumite condiționări față de programul de guvernare” - duce în derizoriu exact partea decisivă a negocierii.
PNL nu anunțase o susținere necondiționată pentru un guvern minoritar PSD.
De altfel, Ilie Bolojan i-a spus clar aceste lucruri lui Nicușor Dan, la întâlnirea de marți, pe care o invocă președintele.
„Am prezentat președintelui poziția PNL în această situație dificilă în care suntem. PNL consideră că o formulă realistă prin care putem avea un guvern este o formulă care să se bazeze pe un acord politic, un pact pentru România, care să fie valabil în perioada următoare, până la sfârșitul anului, pe care forțele politice l-ar semna.
Acordul ar cuprinde aspecte care țin de condiționările din punct de vedere bugetar, reducerea deficitelor, angajarea răspunderii pe toate reformele PNRR, imediat după instalarea Guvernului, astfel încât România să poată absorbi fondurile europene și să nu piardă finanțările pentru investiții în transporturi, școli și spitale.
Ar mai cuprinde prevederi care țin de respect între partide, să nu depună moțiuni de cenzură pe subiectele incluse în acord. Un astfel de guvern ar putea lucra și ar putea pregăti un buget realist pentru anul viitor”, este declarația lui Bolojan de la finalul consultărilor cu președintele Nicușor Dan.
Mai mult, tot atunci, Ilie Bolojan a spus că, după încheierea acestui acord, se poate recurge la una din două ipoteze pentru formarea Guvernului: „un guvern minoritar format din PSD sau un guvern minoritar USR-PNL-UDMR”.
Așadar, diferența este substanțială: una este să spui că PNL a promis să voteze un guvern PSD, alta este să spui că PNL a condiționat votul de un acord politic asumat de PSD. Iar până în acest moment, nu există nicio informație care să confirme că acordul ar fi fost asumat de PSD.
De ce a ales președintele Nicușor Dan să pună reflectorul pe PNL, nu pe absența unui acord asumat de PSD? Poate că vom afla din următoarea sa deplasare externă sau poate nu vom afla niciodată.
Cert este că de fiecare dată când PSD a escaladat criza, Nicușor Dan a invocat medierea pentru a nu se pronunța, dar când PNL a refuzat susținerea necondiționată a unui guvern PSD, președintele a renunțat la „rezervă” și a indicat un vinovat.
Lungul drum al neutralității selective a președintelui Dan
E bine să ne aducem aminte, de fiecare dată când evaluăm poziționările și deciziile actuale, că criza politică nu a început vineri seară, când PNL nu a acceptat formula PSD-Grindeanu. Ea a început când PSD a retras sprijinul pentru Guvernul Bolojan, și-a scos miniștrii din Executiv și apoi a mers, împreună cu AUR, la moțiune de cenzură împotriva unui guvern pro-european.
Pe 23 aprilie, miniștrii PSD au demisionat din Guvernul Bolojan, după ce partidul retrăsese sprijinul politic premierului. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a trecut cu 281 de voturi, iar Guvernul Bolojan a fost demis.
Aceasta este cauza primară a blocajului actual: PSD a dărâmat guvernul din care făcea parte, cu sprijinul AUR, iar acum cere să primească guvernarea minoritară, prin votul celor pe care i-a scos de la putere.
În aprilie, când conflictul PSD-PNL se acutiza, Nicușor Dan s-a definit explicit ca mediator. Întrebat dacă se poziționează de partea lui Ilie Bolojan în disputa cu PSD, a răspuns că încearcă să-și păstreze rolul de mediator și să medieze „această situație socială”, pentru că tot aceleași partide trebuie să guverneze România.
A explicat atunci că, dacă îl susține pe Bolojan, unii îi vor reproșa scăderea nivelului de trai, iar dacă nu îl susține, va fi acuzat că se opune reformei. Concluzia lui a fost: „Eu îmi voi păstra rolul de mediator, voi continua să invit la calm”.
Pe 23 aprilie, după demisiile miniștrilor PSD, a fost întrebat dacă o moțiune de cenzură ar ajuta sau ar escalada criza. Răspunsul a fost: „Eu sunt mediator, nu vreau să mă pronunț pe acțiunile fiecăruia dintre partide. Orice aș spune ar fi părtinitor pentru unul sau pentru celălalt”. Întrebat dacă Ilie Bolojan a performat ca premier, a spus că un răspuns l-ar plasa într-o parte sau alta și că vrea să-și păstreze statutul de mediator.
Pe 24 aprilie, întrebat despre comparația între guvernul Bolojan și alte scenarii de guvernare, a invocat din nou statutul de mediator: „îmi cereți să compar două scenarii și nu pot spune asta”.
Pe 28 aprilie, după depunerea moțiunii de cenzură PSD-AUR, întrebat despre rolul său de mediator, a spus că l-a exercitat deja, prin discuțiile politice care au permis votul pe programul SAFE, și a insistat că își păstrează echidistanța.
După căderea guvernului, pe 12 mai, a folosit aceeași logică: a spus că a încercat „toată perioada” să-și păstreze echidistanța și că încearcă să țină balanța între două părți cu opinii diferite.
Ca o primă concluzie, ușor de observat: în momentele în care PSD retrăgea sprijinul, demisiona din guvern, depunea moțiune cu AUR sau forța căderea Guvernului Bolojan, președintele a folosit rolul de mediator ca argument pentru nepoziționare.
Când decizia i-a aparținut, medierea a fost înlocuită de „mandat”
După eșecurile succesive ale desemnărilor Tomac și Veștea, discursul s-a modificat. Întrebat joi, în Polonia, dacă s-a transformat din președinte-mediator în președinte-jucător, Nicușor Dan nu a mai invocat medierea, ci mandatul: „După câteva săptămâni de blocaj, am ales o soluție care părea că va rezolva criza”. Întrebat dacă este președinte-jucător, a răspuns: „Nu, sunt un președinte cu mandat”.
Prima modificare de discurs: când rolul era să nu valideze criticile la adresa PSD, președintele era mediator; când a făcut nominalizări sau a forțat o anumită soluție politică, a devenit președinte „cu mandat”.
Iar vineri seară, după ce negocierile au eșuat, a mers un pas mai departe: nu doar că nu s-a mai ascuns în spatele echidistanței, ci a indicat PNL drept partea vinovată de eșecul negocierilor, partidul care „și-a schimbat poziția”.
Medierea constituțională nu înseamnă anularea responsabilității politice
Constituția îi atribuie președintelui funcția de mediere (art. 80): președintele reprezintă statul român și exercită funcția de mediere între puterile statului și între stat și societate.
Dar medierea nu înseamnă că toate părțile au aceeași responsabilitate pentru o criză. Și nici nu poate fi invocată selectiv: ca motiv de tăcere când un partid dărâmă guvernul cu AUR, dar nu și ca motiv de prudență când alt partid refuză să gireze o guvernare PSD fără acord asumat.
În cazul de față, rolul de mediator ar fi presupus cel puțin o prezentare completă a situației: PNL a discutat votarea unui guvern minoritar PSD, dar condiționat de un acord politic; PSD nu a transformat acele condiții într-un angajament acceptat de toate părțile; USR a respins ideea unui guvern monocolor PSD; PNL, USR și UDMR au mers cu o altă propunere de premier; iar blocajul vine pe fondul rupturii provocate inițial de PSD.
Mesajul de vineri nu doar că a selectat un singur aspect - PNL și-a schimbat poziția -, dar a prezentat și trunchiat situația, înclinând evident și grav balanța prezidențială. (S.S.)
Mecanismul ingenios prin care un păianjen australian își prinde prada preferată. E complet adaptat la aceasta!
Gabriela Ruse, salt uriaș în clasamentul WTA: Locul pe care ajunge sportiva noastră
„Musafirul” neobișnuit care a pus pe jar o familie din Vâlcea. S-a strecurat „fără să anunțe” în locuința proprietarilor
Ziua 1585 Ucraina lovește cu rachete Flamingo o uzină strategică din Volgograd și atacă noi ținte în Crimeea. Rusia răspunde cu bombe ghidate (Video)
