Vă mai amintiți când se spunea că inteligența artificială ne va lua locurile de muncă iar oamenii nu vor mai avea prea multe de făcut? Până acum, acest lucru nu pare să se întâmple.
Cercetătorii de la ActivTrak au analizat activitatea digitală a peste 10.000 de angajați și au descoperit că, odată ce oamenii au început să folosească AI, viața lor profesională a devenit mai intensă, nu mai relaxată, scrie The Atlantic.
Timpul petrecut pe e-mail, aplicații de mesagerie și platforme de chat s-a dublat. În același timp, utilizarea aplicațiilor de business a crescut cu 94%.
Cercetătorii de la Haas School of Business a Universității California, Berkeley, au constatat că, folosind AI, angajații au început să preia sarcini pe care înainte le externalizau, deoarece activități precum programarea și ingineria au devenit mai ușor de realizat.
Ei au început să lucreze și seara, în weekend, în sălile de așteptare și ori de câte ori aveau câteva momente libere și AI le era la îndemână. De asemenea, au început să facă mult mai mult multitasking, supraveghind simultan mai mulți boți care executau sarcini diferite.
Modelul general indicat de cercetări este că mulți oameni nu folosesc timpul economisit cu ajutorul AI pentru a munci mai puțin, ci pentru a-și asuma noi responsabilități.
AI pare, de asemenea, să schimbe atât așteptările angajaților, cât și pe cele ale managerilor lor, în privința volumului de muncă ce poate fi realizat într-o singură zi. Fiecare oră pare mai încărcată, dar și mai haotică.
Unul dintre principiile definitorii ale noii ere a inteligenței artificiale este acesta: atunci când inteligența devine abundentă, voința capătă valoare. Oamenii care vor face diferența nu vor fi cei care caută confortul și folosesc pasiv AI pentru a munci mai puțin. Vor fi cei care urmăresc să se perfecționeze și care se confruntă activ cu AI pentru a-și dezvolta propriile capacități mentale și pentru a realiza mai mult.
Cu alte cuvinte, ceea ce îi va diferenția pe oameni nu va fi cât de inteligenți sunt, ci relația lor cu efortul mental. În prezent, unii oameni au ceea ce psihologii numesc o nevoie ridicată de cogniție (need for cognition). Lor le place să gândească profund. Sunt cei care se bucură de jocuri dificile și de cărți solicitante.
La celălalt capăt al spectrului se află „zgârciții cognitivi” (cognitive misers): persoane pentru care gândirea intensă este neplăcută și care profită de orice ocazie pentru a o evita.
Între aceste extreme se află cei cu o nevoie moderată de cogniție. Ei depun efort intelectual atunci când le pasă cu adevărat de un subiect, dar nu se bucură în mod natural de acest proces. Nevoia de cogniție este corelată cu inteligența, dar nu este același lucru. Cu toții cunoaștem oameni foarte inteligenți cărora pur și simplu nu le place să muncească din greu.
În condițiile actuale, oamenii vor avea experiențe foarte diferite cu inteligența artificială.
Pasagerii productivi
Persoanele cu o nevoie redusă de cogniție vor tinde să folosească AI pentru a gândi mai puțin. Marele lor câștig este că AI îi va face mai productivi, deoarece simplifică foarte mult sarcinile. Marea lor pierdere este că AI le va diminua capacitățile mentale, tocmai pentru că face sarcinile atât de ușoare.
Dumnezeu ne-a creat astfel încât să nu putem obține beneficii fără un anumit disconfort și recompense fără efort. Acest principiu este la fel de adevărat în munca intelectuală precum este în culturism. Oamenii învață cel mai bine atunci când se află în zona dificultății optime, adică atunci când rezolvă sarcini suficient de dificile încât să îi provoace, dar nu atât de dificile încât să îi copleșească și nici atât de ușoare încât să nu necesite niciun efort.
AI riscă să îi scoată pe cei care evită efortul din această zonă optimă de învățare. O echipă de cercetare condusă de Nataliya Kosmyna, de la MIT Media Lab, a constatat că gradul de conectivitate al creierului scade cu până la 55% atunci când oamenii folosesc ChatGPT, comparativ cu situațiile în care rezolvă sarcini similare fără ajutorul acestuia.
Vivienne Ming, cofondatoare a Possibility Sciences, a descoperit că, atunci când oamenii utilizează AI, activitatea undelor gamma – un indicator al efortului cognitiv – scade cu aproximativ 40%.
Acest lucru are efecte previzibile asupra memoriei. Oamenii își amintesc mai puțin din munca realizată cu ajutorul AI. La fel de previzibile sunt și efectele asupra capacității lor de gândire. Un studiu realizat de Michael Gerlich, de la SBS Swiss Business School, a identificat „o corelație negativă semnificativă între utilizarea frecventă a instrumentelor AI și abilitățile de gândire critică.”
La început, AI te cucerește. Într-adevăr, devii mai productiv folosind-o. Dar, în timp, ea riscă să te golească de competențe, pe măsură ce devii mai puțin capabil și mai puțin bine informat. Cele mai triste cazuri sunt cele ale persoanelor care se obișnuiesc să se sprijine pe această „cârjă” oferită de AI, iar apoi sunt nevoite să se descurce fără ea. Cercetătorii conduși de Grace Liu, de la Carnegie Mellon University, au supus participanții exact unei astfel de experiențe și au concluzionat: „După doar aproximativ 10 minute de rezolvare a problemelor cu ajutorul AI, persoanele cărora li s-a retras accesul la AI au avut performanțe mai slabe și au renunțat mai des decât cele care nu folosiseră niciodată AI.”
Un studiu efectuat asupra medicilor specializați în endoscopie – care folosesc sonde flexibile pentru examinarea interiorului corpului – a arătat că înainte de utilizarea AI aceștia identificau leziuni intestinale precanceroase în 28,4% dintre colonoscopii. După ce au început să folosească AI și apoi aceasta le-a fost retrasă, rata de detectare a scăzut la doar 22,4%. Capacitatea lor de diagnostic se deteriorase semnificativ.
Optimizatorii reticenți
Persoanele cu o nevoie moderată de cogniție vor înțelege că AI le poate diminua capacitățile intelectuale. Această perspectivă le va îngrijora cu adevărat. Vor hotărî, cu sinceritate și cele mai bune intenții, să nu cadă în această capcană. Însă, în ritmul alert și stresant al vieții cotidiene, vor fi atrase treptat de comoditatea pe care o oferă AI. Hotărârea lor va ceda și vor ajunge să depindă prea mult de boți.
AI este o tehnologie seducătoare. Cercetătorii de la MIT Media Lab au observat că, atunci când participanților li s-a cerut să folosească ChatGPT pentru a redacta o serie de lucrări, aceștia s-au bazat tot mai mult pe AI de la o lucrare la alta. În scurt timp, ajunseseră în mare parte să copieze și să lipească text generat de sistem.
Acest lucru nu s-a întâmplat doar pentru că utilizatorii deveneau mai obosiți pe măsură ce lucrau. Tehnologia le-a schimbat subtil modul de gândire. Instituțiile tradiționale de învățământ sunt construite în jurul unei mentalități a cultivării: muncești din greu, treci prin sarcini dificile și astfel devii un gânditor mai bun și o persoană mai bine pregătită. Tehnologia modernă, în schimb, este construită în jurul unei mentalități a optimizării: găsești o mașină care face totul mai ușor, astfel încât să realizezi cât mai multe lucruri cu maximum de eficiență.
Maratoniștii minții
Acum ajungem la oamenii cu o nevoie ridicată de cogniție și la felul în care se vor descurca în era care vine: probabil asemenea maratoniștilor. Automobilul este o tehnologie excelentă pentru a parcurge 42,195 kilometri. Din punct de vedere practic, nu există niciun motiv pentru care cineva să se antreneze ca să alerge această distanță. Și totuși, unii oameni o fac. Aleg să depună acest efort pentru că vor să realizeze ceva – vor să-și extindă propriile capacități.
La fel sunt și oamenii cu o nevoie ridicată de cogniție atunci când vine vorba de gândire. Probabil faci parte dintre ei dacă îți este familiară următoarea situație: lucrezi de ceva vreme la un proiect. Nu ai nicio idee cum îl vei finaliza. Termenul-limită se apropie, iar anxietatea crește.
Și, totuși, ai o încredere deplină că vei găsi soluția. Rațional, știi că ai mai eșuat în trecut și că este posibil să eșuezi și de data aceasta. Dar, în același timp, simți în adâncul ființei tale că vei reuși să descoperi răspunsul. Cauți, faci brainstorming, încerci variante, iar apoi, ca prin magie, într-o zi soluția îți apare în minte. Din acel moment, curba învățării devine exponențială. Unii oameni detestă stresul pe care îl provoacă o asemenea situație, dar tocmai pentru astfel de momente trăiesc maratoniștii minții.
O echipă de cercetători condusă de John Cacioppo, de la Universitatea din Chicago, a analizat peste 100 de studii despre persoanele cu o nevoie ridicată de cogniție. Acestea tind să aibă foarte multe gânduri legate de sarcinile pe care le desfășoară. Se implică în conversații stimulante din punct de vedere intelectual. De asemenea, manifestă o nevoie puternică de a ajunge la concluzii clare și de a deține controlul. Odată ce și-au format o concluzie, este adesea foarte greu să le faci să și-o schimbe, chiar și atunci când se acumulează dovezi contrare.
În era inteligenței artificiale, maratoniștii minții vor depune eforturi serioase pentru a rezista entropiei intelectuale pe care AI o poate induce. Vor simți o nevoie puternică de a fi originali. În această epocă, creația culturală va părea din ce în ce mai familiară, pe măsură ce textele, cântecele și filmele vor deveni tot mai mult sinteze ale lucrurilor deja produse. Maratoniștii minții, în schimb, vor dori să creeze lucrări care să poarte amprenta propriei personalități, care să reflecte unicitatea lor. Vor căuta modalități de a folosi AI pentru a-și amplifica autonomia și capacitatea de acțiune, nu pentru a le diminua.
Singura cale prin care Europa se poate salva
PSD anunță că nu-l va vota premier pe Siegfried Mureșan: Sub nicio formă! Cele 5 motive invocate
Balenele din Marea Mediterană dezvoltă dialecte, iar schimbarea are loc sub ochii noștri
FCSB răsuflă ușurată: Apariție surprinzătoare în cantonamentul din Olanda
