Cu războiul cu Iranul ajuns într-un impas costisitor, iar conflictele din Ucraina și Gaza încă fără o soluție, ambițioasa agendă de politică externă a președintelui american Donald Trump pare să fi intrat în blocaj înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, din noiembrie.
Situația reprezintă un eșec important pentru Trump, care s-a întors la Casa Albă promițând că va fi un „președinte al păcii” și a pus rezolvarea conflictelor internaționale în centrul celui de-al doilea mandat, arată o analiză Reuters.
Războiul cu Iranul începe să aibă un cost politic
Trump și-a pierdut răbdarea în fața întrebărilor jurnaliștilor și chiar a unor aliați americani. În această săptămână, el i-a atacat verbal pe reporterii care îl chestionau cu privire la politica externă și și-a reînnoit amenințarea de a bombarda Omanul, aliat al Statelor Unite și mediator în negocierile cu Iranul pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Pentru republicani, miza este cu atât mai mare cu cât, în mod tradițional, campaniile electorale intră în linie dreaptă după Ziua Muncii, sărbătorită în acest an pe 7 septembrie, în SUA.
Acum, însă, conflictele externe care nu au fost rezolvate și efectele lor asupra economiei americane riscă să afecteze șansele partidului de a-și păstra controlul asupra Congresului.
Trump a renunțat la negocierile cu Teheranul după ce, timp de săptămâni întregi, a insistat asupra unei soluții diplomatice.
Miercuri, el a anunțat o nouă campanie de „război economic” împotriva Iranului, recunoscând practic că luni întregi de atacuri militare nu au determinat concesiile pe care Washingtonul le dorește.
În condițiile în care inflația persistă în SUA, iar războiul cu Iranul contribuie la creșterea prețurilor la benzină, rata de aprobare a lui Trump a coborât la un nou minim. Potrivit celui mai recent sondaj Reuters/Ipsos, doar 33% dintre americani aprobă modul în care președintele își exercită funcția.
Nici negocierile pentru Gaza și Ucraina nu avansează
Și celelalte încercări ale administrației Trump de a negocia acorduri de pace au intrat în impas.
Luni, ginerele său, Jared Kushner, a plecat fără rezultate de la discuțiile menite să avanseze un acord de pace pentru Gaza. În același timp, o vizită la Kiev a lui Kushner și a emisarului american Steve Witkoff, destinată relansării negocierilor pentru încheierea războiului declanșat de Rusia în Ucraina, nu a avut încă loc.
După o serie de succese în politica externă la începutul mandatului, inclusiv obținerea unui armistițiu în Gaza și capturarea liderului Venezuelei, bilanțul lui Trump este definit tot mai mult de negocierile care au ajuns în impas.
„Trump a reușit să conteste și să perturbe consensul confortabil din politica externă de la Washington, dar nu a transformat această perturbare într-o strategie cu rezultate concrete pentru americani”, a declarat Asli Aydintasbas, cercetătoare la Brookings Institution.
Iranul apasă asupra administrației de la Washington
Conflictul cu Iranul îl afectează serios pe președinte și nu există un consens în interiorul Casei Albe asupra modului în care ar trebui încheiat, potrivit unui aliat al lui Trump care a vorbit cu Reuters sub protecția anonimatului.
Presiunile ar putea crește dacă investitorii ajung la concluzia că războiul se va prelungi, ceea ce ar putea majora costurile de finanțare ale Statelor Unite și ar limita și mai mult capacitatea lui Trump de a-și pune în aplicare agenda internă.
Președintele american susține că aceste costuri economice sunt justificate de obiectivul de a împiedica Iranul să obțină o armă nucleară, deși Teheranul neagă că urmărește un astfel de obiectiv.
Casa Albă apără însă bilanțul președintelui. Purtătoarea de cuvânt Anna Kelly a declarat că Trump „a reușit să facă America respectată din nou” și că rezultatele includ încheierea a nouă războaie, eliberarea ostaticilor din Gaza și acorduri comerciale mai echitabile.
Un înalt oficial al administrației Trump a susținut, la rândul său, că sancțiunile americane și blocada navală au afectat grav economia Iranului, despre care a spus că a ajuns „complet falimentară”.
„Există multe pârghii pe care președintele le poate acționa mai puternic în săptămânile următoare”, a spus oficialul.
Stilul neconvențional al lui Trump produce rezultate mixte
Unii experți îi recunosc lui Trump meritul de a aborda probleme pe care alți președinți nu au fost dispuși sau capabili să le rezolve.
„Președintele își dorește o lume mai stabilă, iar asta înseamnă să încerce să rezolve disputele, fie că sunt conflicte fierbinți, precum Ucraina, fie conflicte mai puțin vizibile, precum cele comerciale și legate de supracapacitatea de producție”, a declarat Nick Snyder, cercetător la Hudson Institute.
Trump a încercat să aducă părțile la masa negocierilor pentru a pune capăt invaziei ruse în Ucraina, însă cel mai lung război din Europa de la Al Doilea Război Mondial este departe de a se încheia. Atacurile aeriene rusești au ucis joi 16 persoane în capitala ucraineană.
În Gaza, mediatorii se tem că intensificarea atacurilor israeliene subminează eforturile de încheiere a conflictului, în condițiile în care atât Israelul, cât și Hamas ezită să accepte condițiile necesare pentru avansarea unui plan de pace conceput de Trump.
În Liban, atacurile aeriene israeliene au ucis duminică 11 persoane, chiar dacă un cadru de pace negociat cu medierea Statelor Unite între Israel și Liban rămâne în vigoare.
Presiunea militară nu a fost suficientă în cazul Iranului
Unul dintre succesele notabile ale administrației Trump a fost operațiunea din Venezuela, în cadrul căreia armata americană l-a capturat pe președintele Nicolás Maduro fără pierderi de vieți americane.
Analiștii consideră că operațiunea l-ar fi convins pe Trump că implicarea Statelor Unite alături de Israel într-un atac asupra Iranului se va desfășura fără probleme. Această evaluare s-ar fi dovedit însă greșită.
Trump s-a bazat prea mult pe presiunea coercitivă, adică folosirea amenințărilor, sancțiunilor, presiunii economice sau a forței militare, deși liderii iranieni au puține motive să cedeze și să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, chiar în condițiile în care economia țării este slăbită.
„Este obsedat să folosească presiunea coercitivă și, uneori, lingușirea, pentru a-i determina pe ceilalți să-i accepte voința, dar ignoră obiectivele lor strategice și politica lor internă. Ca urmare, continuă să se zbată și să eșueze”, a declarat Stephen Wertheim, cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.
Adversarii lui Trump ar putea aștepta până după alegeri
Timpul politic se scurge rapid pentru Trump. Partidul Republican riscă să piardă controlul asupra uneia sau chiar ambelor camere ale Congresului la alegerile din noiembrie, ceea ce i-ar limita semnificativ capacitatea președintelui de a-și promova agenda în ultimii doi ani ai mandatului.
Analiștii consideră că strategia bazată pe presiune coercitivă îi poate determina pe adversari să vină la masa negocierilor, dar nu garantează acorduri durabile.
Această dinamică îi poate determina pe rivalii Statelor Unite să aștepte ca Trump să-și piardă răbdarea sau să-și reducă influența politică.
"Adversarii Statelor Unite înțeleg că Trump are la dispoziție un timp politic mai scurt decât ei și că, deși Washingtonul poate exercita o presiune uriașă asupra lor, la un moment dat își poate pierde răbdarea”, a explicat Aydintasbas.
„Prin urmare, Putin, Xi și Iranul ar putea prefera să aștepte și să vadă cum evoluează lucrurile la Washington. După alegerile din noiembrie, tentația de a-l aștepta pe Trump până când își pierde influența va fi și mai mare.”
Pentru președintele american, următoarele săptămâni vor fi astfel decisive.
Un război cu Iranul care nu se încheie, negocieri blocate în Ucraina și Gaza și efectele economice ale conflictelor externe riscă să transforme politica externă, prezentată de Trump drept una dintre principalele sale forțe, într-o vulnerabilitate înaintea alegerilor pentru Congres.
B.B.
O nouă ipoteză în cazul accidentului de la Băile Olănești. Cine ar fi fost, de fapt, la volanul mașinii
Carlos Alcaraz, înapoi pe teren: Revine la US Open
Până la 50.000 de noi concedieri la Volkswagen. CEO-ul avertizează: Situația este mai mult decât critică
SUA autorizează primul robot independent care recoltează sânge de la pacienți
