Preşedintele american Donald Trump s-a declarat marţi ”foarte dezamăgit” de NATO, la sosirea sa la Ankara, la summitul Alianţei Nord-Atlantice. Alianța încearcă, însă, să-i câștige încrederea și a anunțat o creștere cu peste 10% a cheltuielior pentru apărare în Europa și Canada.
Trump a reluat la Ankara tirul acuzațiilor la adresa aliaților NATO, reproșându-le din nou că nu au ajutat Statele Unite.
”Am fost foarte dezamăgit de NATO şi, sincer, dacă summitul nu ar fi avut loc în Turcia (…) este posibil să nu fi venit”, a declarat el, alături de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, potrivit The Guardian.
„Îi puneam la încercare; voiam să văd dacă ne vor fi alături sau nu. Pentru că spun de multă vreme că noi îi ajutăm, dar nu sunt sigur că ei ne-ar fi alături”, a adăugat Trump. „Italia ne-a refuzat, Germania ne-a refuzat, Franța ne-a refuzat. Însă e OK. Dar, știți, e ce noi cheltuim sute de miliarde de dolari, iar ei nu sunt acolo pentru noi? Noi le-am fost mereu alături”, a continuat președintele SUA.
De asemenea, el a afirmat că decizia premierului britanic Keir Starmer de a permite, cu întârziere, forțelor americane să utilizeze bazele aeriene din Regatul Unit pentru lovituri „defensive” împotriva Iranului a fost „o măsură foarte nepopulară”.
Trump n-a uitat de Groenlanda
Trump a declarat marţi că Groenlanda ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca, o temă care a stârnit tensiuni între Washington şi Copenhaga, dar şi în întreaga Europă.
Trump a spus că problema controlului asupra Groenlandei a afectat relaţiile SUA cu NATO. „Asta mi-a afectat relaţia cu NATO, pentru că Groenlanda nu-i este de niciun folos Danemarcei. Danemarca nu cheltuieşte bani pentru a ajuta cu adevărat Groenlanda, dar este o zonă importantă pentru Statele Unite şi este înconjurată de nave chinezeşti şi ruseşti, iar asta nu se va întâmpla”, a punctat el.
„Ei nu ar fi de acord cu asta, mai ales având în vedere toţi banii pe care îi cheltuim pentru a-i ajuta în faţa Rusiei”, a adăugat Trump.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat în iunie că discuţiile cu Danemarca şi Groenlanda continuă în fiecare lună.
Laude și, posibil, avioane pentru Erdogan
Donald Trump a fost primit de către Recep Tayyip Erdogan la palatul prezidenţial cu covorul albastru şi garda de onoare.
Liderul de la Casa Albă l-a lăudat pe Erdogan la începutul întrâlnirii. El a apreciat că au o ”relaţie foarte specială”, în beneficiul ţărilor lor.
Întrebat ce le face relaţia atât de puternică, Trump a răspuns că există ”o chimie care funcţionează între noi”. ”Uneori te înţelegi cu cei mai duri tipi, ca el”, a declarat el, gesticulând către Erdogan. ”Alteori nu te înţelegi cu cei mai slabi, cei mai patetici oameni”, a adăugat el.
Preşedintele american a fost întrebat de către un jurnalist dacă va autoriza vânzarea de avioane americane de tip F-35 Turciei, exclusă din acest program după ce a cumpărat sisteme antirachetă ruseşti.
”Este cu siguranţă un lucru pe care-l vom analiza”, a declarat el în timpul acestei reuniuni cu Erdogan. ”Turcia a fost în multe privinţe mult mai loială decât alte ţări”, a subliniat el.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a cerut în mod public Statelor Unite să nu vândă Turciei avioane de tip F-35, pentru că acest lucru ar afecta echilibrul puterii în Orientul Mijlociu.
Totodată, Trump a fost întrebat despre o întâlnire cu omologul său ucrinean Volodimir Zelenski, prevăzută miercuri, în marja summitului NATO.
El a răspuns că a purtat recent convornit la telefon grozave atât cu liderul de la Kiev, cât şi cu omologul lor rus Vladimir Putin. ”Amândoi vor s-o rezolve acum”, a dat el asigurări. Iar Erdogan ”ne ajută s-o rezolvăm”, a adăugat el.
Cinci state membre vor aloca 3,5% din PIB pentru apărarea de bază
Cheltuielile de bază pentru apărare ale Europei și Canadei au crescut cu 11% în 2026, pe fondul presiunilor exercitate de Donald Trump asupra aliaților pentru a-și onora angajamentul de a majora bugetele militare, menționează The Guardian.
Potrivit estimărilor Alianței, cheltuielile Europei și Canadei vor ajunge la 634 de miliarde de dolari în 2026, față de 571 de miliarde de dolari în 2025 – o cifră încă mult sub nivelul cheltuielilor militare ale SUA. În total, se preconizează că statele membre europene ale NATO şi Canada vor cheltui 2,53% din PIB în acest an pentru apărarea de bază.
Această creștere a fost mai temperată comparativ cu cea de aproximativ 19% înregistrat între 2024 și 2025.
Potrivit estimărilor NATO privind cheltuielile de apărare pentru 2026, cinci state din Alianță ar urma să îndeplinească obiectivul de 3,5% din PIB pentru apărarea de bază încă din acest an. Însă unele state membre să aloce în continuare doar aproximativ 2% din PIB.
Raportul arată că Lituania este pe primul loc în cadrul Alianţei în ceea ce priveşte cheltuielile ca procent din producţia economică, cheltuielile de apărare de bază fiind estimate la 5,33% din PIB în acest an. Aceasta este urmată de Estonia (5,1%), Letonia (4,92%), Polonia (4,68%) şi Grecia (3,65%).
Raportul arată că, anul trecut, trei state membre NATO – Albania (1,48%), Slovenia (1,57%) şi Republica Cehă (1,86%) – nu au îndeplinit obiectivul anterior de 2%.
De asemenea, se preconizează ca Albania şi Cehia să cheltuiască peste 2% în acest an, fiind inclusă o notă care precizează că noul guvern al Sloveniei intenţionează să cheltuiască mai mult de 2%.
Se estimează că alte câteva ţări se vor situa la nivelul de 2% sau uşor peste acesta, printre care Belgia (2%), Portugalia (2,1%) şi Italia (2,1%).
Conform estimărilor, SUA vor cheltui 3,17%, în timp ce Germania se situează la 2,69%, Regatul Unit - la 2,56% şi Franţa - la 2,22%.
Cât va aloca România
Raportul publicat marți de NATO evidențiază că România se află aproximativ la jumătatea clasamentului, după ce a îndeplinit vechiul obiectiv, de 2%, încă din 2024.
Estimările pentru acest an arată că țara noastră va aloca 2,43% din PIB, în creștere față de 2025, când cheltuielile pentru apărare s-au situat la 2,17% din PIB.
Trump le cere aliaților să accelereze îndeplinirea angajamentului de a aloca 5% din PIB pentru cheltuieli mai largi legate de securitate până în 2035.
NATO a precizat că, deja în acest an, cinci țări – inclusiv Polonia și statele baltice – au atins acest obiectiv.
Totuși, există țări care rămân mult în urmă, Slovenia situându-se la coada clasamentului, cu cheltuieli de bază pentru apărare de doar 1,61%.
Începe sesiunea extraordinară a Parlamentului pentru legile din PNRR, dar și TVA la locuințe. Marea absentă, legea salarizării
Radu Nițu câștigă medalia de bronz la Campionatele Mondiale de scrimă
Guvernul anunță că baza de date a Cadastrului nu a fost afectată de atacul cibernetic. Nu se știe când va fi repornit sistemul
De ce este periculoasă Shahed, arma ieftină care a intrat 200 de kilometri în România
