În timp ce liderii NATO se reunesc marți la Ankara, una dintre cele mai importante întrebări nu este doar ce decizii va lua Alianța, ci și care va fi următoarea mișcare a lui Vladimir Putin.
După mai bine de patru ani de război, Rusia se confruntă cu probleme economice, atacuri tot mai frecvente pe propriul teritoriu și un front care avansează mult mai lent decât spera Kremlinul. În acest context, apare întrebarea dacă liderul rus va încerca să escaladeze conflictul nu doar împotriva Ucrainei, ci și prin provocări la adresa NATO.
O analiză publicată de CNN arată că Putin se află probabil în cea mai vulnerabilă poziție de la începutul invaziei și că trebuie să aleagă între continuarea unui război care nu îi aduce victoria și asumarea riscului unei confruntări mai ample cu Occidentul.
O Rusie mai slabă decât în 2022
Potrivit analizei, Rusia de astăzi este foarte diferită de cea care a invadat Ucraina în februarie 2022.
Economia resimte tot mai puternic costurile războiului, rafinăriile sunt lovite constant de drone ucrainene, Moscova consumă din rezervele financiare pentru a susține efortul militar și recrutează inclusiv din penitenciare pentru a acoperi lipsa de soldați de pe front.
În același timp, Kremlinul a ajuns să depindă de sprijinul Chinei, al Coreei de Nord și al Iranului, iar apărarea antiaeriană este concentrată inclusiv în jurul capitalei ruse.
În plus, Ucraina lovește tot mai des infrastructura din interiorul Rusiei, provocând pene în alimentarea cu gaze și incendii de amploare.
Dar Rusia este pregătită pentru un război lung
Pe de altă parte, CNN subliniază că Moscova și-a adaptat aproape întreaga societate la economia de război.
Fabricile produc constant echipamente militare, propaganda domină televiziunile de stat, iar conflictul face parte din viața de zi cu zi a rușilor într-un mod care nu se regăsește în statele NATO.
În timp ce Alianța încă dezbate nivelul viitoarelor cheltuieli pentru apărare, Rusia alocă aproximativ 7% din PIB și, posibil, aproape jumătate din bugetul de stat pentru finanțarea războiului.
În acest context, un conflict mai amplu cu NATO ar putea servi propagandei Kremlinului, permițându-i lui Putin să prezinte războiul drept o confruntare existențială cu Occidentul, nu doar o invazie care stagnează în Ucraina.
Temeri privind noi provocări împotriva NATO
Analiza amintește că în capitalele occidentale persistă temeri privind posibile acțiuni provocatoare ale Rusiei împotriva unor state membre NATO.
Sunt menționate avertismentele potrivit cărora Polonia ar putea deveni ținta unor atacuri hibride sau cu drone, apariția unor militari ruși în apropierea graniței Estoniei, închiderea temporară a aeroporturilor din Danemarca din cauza unor drone neidentificate și preocupările Norvegiei legate de activitatea Rusiei în arhipelagul Svalbard.
CNN amintește și decizia Moscovei de a acorda pașapoarte rusești locuitorilor din regiunea separatistă Transnistria, ridicând întrebarea dacă aceasta ar putea reprezenta începutul unei strategii mai ample.
Autorul subliniază însă că toate aceste evoluții trebuie privite în contextul limitărilor reale cu care se confruntă Rusia.
Frontul înaintează greu, iar victoriile sunt tot mai greu de demonstrat
Potrivit analizei, ritmul ofensivei ruse a încetinit considerabil.
Atacurile aeriene de amploare asupra Kievului au avut loc, luni la rând, la intervale de aproximativ 10-15 zile, ceea ce sugerează că Rusia are limite în ceea ce privește producția de muniție sau identificarea de noi ținte.
CNN amintește și episodul recent în care Ministerul rus al Apărării a susținut că armata a cucerit orașul Kostiantinivka din regiunea Donețk, afirmație respinsă imediat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care i-a propus lui Putin să se întâlnească acolo pentru negocieri de pace.
La rândul său, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că astfel de anunțuri urmăresc mai degrabă să convingă administrația americană că Rusia continuă să avanseze și să influențeze eventualele negocieri diplomatice.
Armele nucleare rămân puțin probabil o opțiune
Nick Paton Walsh, autorul analizei CNN, consideră puțin probabil ca Moscova să recurgă la arme nucleare pentru a pune presiune asupra NATO.
Un asemenea pas ar provoca reacții dure nu doar din partea Statelor Unite, ci și a Chinei și ar implica riscuri greu de controlat pentru Kremlin.
În schimb, este mai probabil ca Rusia să continue tactica ultimului deceniu: operațiuni hibride, sabotaj, intimidare și acțiuni care testează limitele răbdării Occidentului fără a declanșa un conflict militar direct.
Analiza amintește, în acest sens, atacul cu agentul neurotoxic Noviciok din Salisbury, activitatea suspectă a unor nave rusești în apropierea cablurilor submarine și acuzațiile repetate de ingerință în procese electorale occidentale.
Miza lui Putin este timpul
Analiza CNN ajunge la concluzia că principalul avantaj al lui Vladimir Putin rămâne timpul. Spre deosebire de liderii occidentali, el nu este constrâns de ciclurile electorale și își poate permite să aștepte schimbarea guvernelor, modificarea priorităților politice și diminuarea avantajului tehnologic al Ucrainei.
În opinia autorului, liderul de la Kremlin va evita, deocamdată, o confruntare directă cu NATO, conștient că o astfel de escaladare i-ar putea grăbi sfârșitul regimului.
