Europa se pregătește pentru încă un deceniu de creștere economică modestă. Potrivit celor mai recente prognoze ale Fondului Monetar Internațional (FMI), economia zonei euro va avansa, în medie, cu doar 1,2% pe an în perioada 2027-2031, iar cea a Uniunii Europene cu 1,4%.
Există însă câteva excepții. Cinci economii europene de dimensiuni reduse sunt așteptate să înregistreze ritmuri de creștere de peste două ori mai mari decât media zonei euro, arată o analiză Euronews. Acestea sunt Malta, Kosovo, Ucraina, Serbia și Republica Moldova. În cazul Ucrainei însă, prognoza FMI pornește de la ipoteza că războiul se reduce în intensitate și începe reconstrucția țării.
1. Malta, liderul creșterii economice în Europa
FMI estimează că Malta va avea cea mai rapidă creștere economică din Europa în următorii cinci ani, cu un ritm apropiat de 4% pe an.
În ultimul deceniu, economia insulei s-a dezvoltat spectaculos, cu o medie de aproape 7% anual, datorită turismului, industriei jocurilor de noroc online, serviciilor financiare și celor profesionale. Dezvoltarea a fost susținută și de atragerea unui număr mare de lucrători străini.
Acest model începe însă să-și atingă limitele. Șomajul este aproape de minime istorice, iar deficitul de forță de muncă se accentuează.
FMI avertizează că viitorul creșterii economice va depinde mai puțin de extinderea pieței muncii și mai mult de creșterea productivității, investițiile în infrastructură, educație și inovare și consolidarea finanțelor publice.
2. Kosovo, susținut de diaspora și investițiile publice
Kosovo este prognozat să crească cu aproximativ 4% pe an, ceea ce îl plasează pe locul al doilea în Europa.
Economia este alimentată în principal de consumul intern, investițiile publice și remitențele trimise de diaspora numeroasă din Germania și Elveția, bani care susțin atât consumul, cât și investițiile în afaceri.
FMI consideră că implementarea noului Plan european de creștere ar putea accelera și mai mult economia.
În același timp, instituția atrage atenția asupra unei vulnerabilități importante: economia depinde puternic de cererea internă și de importuri, iar baza exporturilor rămâne redusă.
3. Ucraina mizează pe reconstrucție
Pentru Ucraina, FMI estimează o creștere economică medie de 3,8% pe an, cu un vârf de aproximativ 4,2% în 2028.
Prognoza se bazează însă pe ipoteza că războiul se va reduce în intensitate și că reconstrucția va începe la scară largă. Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, costurile refacerii țării se apropie deja de 600 de miliarde de dolari.
Dacă acest scenariu nu se va concretiza și conflictul va continua, perspectiva se schimbă radical. În varianta pesimistă analizată de FMI, economia Ucrainei ar crește cu doar 1% în 2027.
Instituția avertizează că perspectivele rămân extrem de incerte atât timp cât războiul continuă să afecteze economia și populația.
4. Serbia profită de investițiile masive și de Expo 2027
Serbia este creditată cu o creștere medie anuală de 3,52%, impulsionată în principal de investițiile publice.
Motorul principal îl reprezintă pregătirile pentru Expo 2027, care va avea loc la Belgrad și determină investiții ample în autostrăzi, căi ferate și proiecte de dezvoltare urbană.
La acestea se adaugă extinderea industriei orientate spre export și investițiile chineze în exploatarea cuprului.
FMI apreciază că Serbia și-a consolidat poziția macroeconomică după reducerea inflației și menținerea disciplinei fiscale, însă avertizează că tensiunile politice dinaintea alegerilor din 2027 și eficiența investițiilor publice vor fi esențiale pentru menținerea ritmului de creștere.
5. Republica Moldova continuă să mizeze pe integrarea europeană
Republica Moldova completează clasamentul, cu o creștere medie estimată la 3,5% pe an.
Economia își revine după o perioadă dificilă, marcată de războiul din Ucraina, criza energetică și seceta care au frânat aproape complet creșterea în 2024.
Potrivit FMI, relansarea este susținută de fondurile europene și de reformele necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană. Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată în 2022, iar negocierile de aderare au început în 2024.
Consumul populației, stimulat de creșterea salariilor reale și de remitențele trimise din străinătate, rămâne unul dintre principalii piloni ai economiei, alături de sectorul IT și de servicii.
FMI avertizează însă că cele mai mari riscuri rămân evoluția războiului din Ucraina și eventuala încetinire a reformelor asumate în relația cu Uniunea Europeană.
România rămâne sub liderii regionali
La celălalt capăt al clasamentului se află marile economii ale Europei Occidentale. Potrivit prognozelor FMI prezentate de Euronews, Germania este economia europeană cu cea mai slabă perspectivă de creștere pe termen mediu, cu un ritm mediu anual de sub 1% în perioada 2027-2031.
Printre economiile cu cele mai modeste perspective se numără și Austria, Franța și Italia, toate estimate să crească într-un ritm apropiat sau chiar sub media zonei euro.
Deși România ar urma să crească mai repede decât media zonei euro, ea nu se numără printre economiile cu cea mai rapidă evoluție din Europa. Estimările FMI plasează România în jurul unui ritm mediu anual de 2,5-2,7% în perioada 2027-2031, mult sub liderii clasamentului, care se apropie de 4% pe an.
Misterul sferelor apărute pe o plajă din Australia. Autoritățile spun că au găsit un indiciu important
Naționala Franței intră în istorie și este doar a patra echipă ce atinge o bornă istorică la Cupa Mondială
Băncile înăspresc pentru al șaptelea trimestru consecutiv condițiile de creditare a companiilor. Cele pentru populație au fost relaxate
Horoscop zilnic: 6 iulie
