Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a declarat că a găsit „multă dezordine” în instituție la începutul mandatului său, însă sindicatul contestă măsurile pe care le-a adoptat pentru remedierea problemelor.
„Am nemulțumit pe unii dintre colegi, pe cei din sindicat, pentru că am introdus condică de prezență, care se semnează la venire și la plecare la cabinetul președintelui. Am stabilit sarcini precise, prin ordine pe care le-am emis.
Suntem în proces de finalizare a unui sistem de acces cu cartelă în instituție, pentru a putea verifica în permanență dacă oamenii sunt la lucru. Am făcut curățenie, la propriu, începând cu spațiile comune și birouri", a spus Țuțuianu, într-o conferință de presă susținută marți, la sediul instituției.
Clubul de la etaj cu tot ce trebuie
Șeful AEP susține că a descoperit angajați care "și-au organizat un fel de club" într-unul dintre birouri, unde și-au adus narghilea și tot "ce era necesar să se simtă bine", relatează Digi 24.
"Undeva, într-un birou aici, la etaj, erau 3-4 colegi care au organizat un fel de club, cu narghilea, cu tot ce era necesar încât oamenii să se simtă bine în timpul programului", a spus Țuțuianu.
Acesta a refuzat să dea numele persoanelor respective, însă a precizat că au funcții de conducere sau au statut de înalt funcționar public.
"Cuibul" de rezistență la schimbare din AEP
Adrian Țuțuianu mai spune că angajații s-au obișnuit să dea în judecată instituția atunci când sunt operate unele tăieri, iar în prezent 5-6% din persoanele care lucrează sau au lucrat în cadrul AEP au litigii cu autoritatea, relatează Digi 24.
"În urmă cu o săptămână, o colegă mai tânără, venită în AEP în urmă cu 4-5 ani, mi-a spus că un coleg i-a spus: 'Draga mea, nu se încadrează în specificul instituției să nu dai în judecată instituția cel puțin o dată pe an.' Există un grup de oameni care au ajuns în AEP, de regulă fără concurs, pe relații de prietenie sau de rudenie, care generează permanent dispute în interiorul acestei instituții. Sunt refractari la orice schimbare și și-ar dori să conducă ei instituția", a declarat șeful AEP.
Potrivit acestuia, 5-6% din angajații AEP au litigii cu autoritatea. În prezent, sunt 28 de dosare pe rolul instanțelor de judecată în urma acțiunilor unor angajați AEP.
"Curtea de Conturi a emis decizii și ne-a cerut să luăm măsuri, inclusiv să calculăm prejudiciile create AEP. Ca urmare, până în 2025 am sesizat DNA cu privire la săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală de către funcționari din instituție, foști sau actuali. Prejudiciul determinat este de peste 2 milioane de lei.
Practic, oameni care au fost înlocuiți din funcție, uneori motivat, alteori nemotivat, au un obicei în această instituție de a promova litigii, de a cere obligarea la plata dobânzilor", a explicat Țuțuianu.
Potrivit acestuia, cei care dau în judecată instituția vor să-și recapete statutul de înalt funcționar public, ceea ce înseamnă "un salariu foarte bun, o diurnă de 2% pe zi lucrătoare, locuință de serviciu și autoturism". "Costul unui înalt funcționar public este de la 30.000 până la 40.000 de lei lunar", a spus Țuțuianu.
Moda celor două zile de concediu pentru treburi personale
Șeful AEP a adăugat că în instituție există "o modă" pe care vrea să o stopeze: angajații solicită una sau două zile de concediu pentru rezolvarea unor probleme personale, deși, potrivit legii, "concediile se execută fracționat și o fracție trebuie să aibă o anumită mărime".
Angajații AEP au, în medie, 39-41 de zile de concediu de odihnă anual, potrivit acestuia, dar există "o permanentă dorință a unora dintre salariați de a cere zile suplimentare" pentru analize, donare de sânge sau probleme personale.
"În contextul acesta nu poți să gestionezi resursa umană predictibil și să poți să ai suficienți oameni la muncă atunci când este necesar. (…) Sindicatul din instituție contestă aceste măsuri, care sunt conforme legii și care sunt generate de prea multa dezordine pe care am constatat-o la începutul mandatului în această instituție", a mai spus Țuțuianu, citat de Agerpres.
Președintele AEP a precizat că, în cursul anului 2026, a constatat că majoritatea angajaților nu au efectuat concediile de odihnă pentru anii 2024 și 2025.
"Am dispus măsurile necesare - lucru care a supărat sindicatul și pe unii dintre dânșii. S-au efectuat în această perioadă 13.500 de zile de concediu de odihnă ne-efectuate din anii precedenți. Instituția a putut funcționa în condiții optime și am făcut pași importanți în procesul de pregătire a proiectelor de acte normative", a explicat el.
40 de angajați scoși din schemă
În ultimele șase luni, numărul angajaților AEP a fost redus de la 397 la 357, a menționat Țuțuianu.
"39 de angajați au plecat: 11 din structura centrală, 28 din structurile teritoriale. Patru-cinci persoane au plecat ca urmare a pensionării, ceilalți au plecat de regulă prin transfer în interesul serviciului sau transfer la cerere în instituții ale statului unde au găsit locuri de muncă disponibile.
De asemenea, sunt suspendați, pentru interese personale, 30 de angajați, iar trei angajați sunt detașați la alte instituții", a menționat el.
Sindicatul a făcut protest după conferința lui Țuțuianu
Angajații Autorității Electorale Permanente (AEP) au declanșat un protest spontan imediat după conferința de presă în care președintele instituției și-a prezentat bilanțul de șase luni de mandat.
Aceștia îl acuză pe Țuțuianu că repetatele sale declarații afectează atât demnitatea funcționarului public ca instituție, cât și a lor, ca oameni. De asemenea, ei consideră că atitudinea lui Țuțuianu și declarațiile sale considerate nepotrivite de aceștia afectează însăși încrederea publicului în instituție.
Mihăiță Voicu, liderul sindical al angajaților AEP, a spus că nemulțumirile celor pe care-i reprezintă nu sunt recente, ci sunt simptomul unui șir lung de declarații făcute în ultimele șase luni.„De șase luni de zile ne arată cu degetul, generalizează orice lucru pe care îl consideră în neregulă și îl extinde asupra întregului colectiv.
Considerăm că este o atingere adusă demnității noastre, ca oameni și ca funcționari publici. Reprezentăm instituția care organizează alegerile și astfel de afirmații afectează și încrederea în alegeri”, a spus reprezentantul sindicatului, citat de Mediafax.
Acesta a mai spus că sindicatul a încercat în repetate rânduri să poarte discuții cu conducerea instituției privind reorganizarea AEP, însă propunerile angajaților nu ar fi fost luate în considerare.
Potrivit reprezentanților salariaților, cele aproximativ 11.000 de zile de concediu invocate public reprezintă totalul zilelor la care angajații aveau dreptul prin lege, iar multe dintre acestea au fost reportate din anii electorali 2024 și 2025.
„Au fost ani electorali în care ni s-a cerut să nu ne luăm concediile. Am trecut dintr-un eveniment electoral în altul și am rămas cu zile neefectuate. Faptul că nu ne-am luat concediile nu înseamnă că nu am muncit”, au transmis aceștia.
Reprezentanții angajaților au respins și afirmațiile privind existența unor nereguli în instituție, inclusiv referirile la presupusa prezență a unei narghilele într-un birou.
„Dacă există astfel de situații, conducerea are toate instrumentele pentru a le verifica. În schimb, prin astfel de declarații se creează impresia că toți angajații Autorității Electorale Permanente stau cu narghilea în birou. Este o generalizare lipsită de respect”, au afirmat sindicaliștii.
