România a trecut, în noaptea de sâmbătă spre duminică (26 – 27 octombrie 2024) la ora de iarnă.
Ceasurile s-au dat înapoi și ora 4:00 a devenit ora 3:00.
Astfel, duminică, 27 octombrie 2024, este ziua care are 25 de ore în loc de 24, fiind cea mai lungă din an.
Schimbarea orei se face de două ori pe an, în lunile martie și octombrie. Din 1998, trecerea la ora de vară se face în ultima duminică a lunii martie, când ceasul se dă cu o oră înainte, iar trecerea la ora de iarnă are loc în ultima duminică a lunii octombrie.
Cum se face schimbarea orei
Odată cu încheierea orarului de vară, în România, diferenţa faţă de timpul universal (GMT) revine la două ore. Astfel, ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3, potrivit potrivit www.timeanddate.com.
Schimbarea nu are loc simultan în toate ţările, din cauza diferenţei de fus orar. Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasurile arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore survine deoarece la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus.
Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către Est.
Cum s-a ajuns la schimbarea orei
Ora de iarnă este considerată ora standard. Prin introducerea orei de vară s-a urmărit folosirea cât mai mult a luminii naturale şi reducerea utilizării celei artificiale. Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui.
Ideea folosirii orei de vară este atribuită neozeelandezului George Vernon Hudson, care a făcut propunerea în 1895, susţinând că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele.
Schimbarea orei a fost aplicată pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie - 1 octombrie). Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai - 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia și Turcia, potrivit timeanddate.com.
La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite.
Ţările ecuatoriale şi tropicale nu aplică această oră, deoarece durata zilei este egală de-a lungul anului.
Ora oficială de vară, ora Europei Orientale la care ţara noastră trece în ultima duminică din martie, a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932. Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară, conform Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din București.
Cum ne afectează schimbarea orei
În februarie 2018, Parlamentul European a adoptat o rezoluție în care s-a cerut reevaluarea regimului schimbării orei precum şi în urma solicitărilor cetăţenilor şi a câtorva state membre.
Comisia Europeană a propus în același an renunţarea la practica trecerii de la ora de vară la ora de iarnă, în urma celui mai mare sondaj online derulat în istoria UE la care au participat 4,6 milioane de persoane. Parlamentul European a decis în martie 2019 renunţarea la schimbarea orei, măsură care urma să intre în vigoare după aprobarea în parlamentele naționale.
Comisia Europeană a descoperit că economiile de energie produse de trecerea la ora de vară sunt mici. În schimb, mulţi cetăţeni din cele 28 de state membre UE se plâng de efectele negative ale trecerii la ora de vară asupra bioritmului lor.
Un studiu din 2012 la care au participat peste 3.000 de adulţi din Marea Britanie a demonstrat că, odată cu schimbarea orei în luna octombrie, calitatea somnului este afectată. Efectele benefice ale unei ore în plus de somn dispar rapid, mulţi spunând că se simt mai rău decât atunci când dormeau mai puţin.
"Trecerea la ora de iarnă le poate oferi un scurt răgaz pentru odihnă acelora care au probleme cu somnul, dar şi celor care dorm bine de obicei, efectele în cazul primilor fiind temporare", a explicat Colin Espie, fondatorul Centrului pentru Somn de la Universitatea Glasgow.
Totuşi, calitatea somnului scade semnificativ odată ce corpul se obişnuieşte cu noul program, iar procesul se accentuează pe măsură ce se instalează iarna, a arătat profesorul.
Potrivit studiilor citate de timeanddate.com, principalele efecte negative ale sănătății provocate de schimbarea orei sunt:
- tulburări de somn;
- oboseală;
- nervozitate;
- creșterea nivelului de stres;
- lipsa concentrării;
- depresie;
- apariția asteniei de toamnă.
Adaptarea organismului la schimbarea orei durează aproximativ o săptămână, arată experții. Respectarea programului de somn și mișcare în aer liber ajută la sincronizarea ceasului biologic cu noua oră.