Președintele Nicușor Dan răspunde pentru prima dată tranșant în fața atacurilor rusești din proximitatea apelor teritoriale românești, după scufundarea navei comerciale Khorvy, la 13 mile marine de țărm.
Rusia atacă tot mai aproape de litoralul românesc. În această lună, cel puțin 7 nave comerciale au fost lovite de drone în zonele economice exclusive ale României și Bulgariei, inclusiv vasul turcesc Royal Mammdov, în largul coastelor românești, incident în care și-au pierdut viața două persoane.
Bilanțul lunii octombrie: 30 de dispăruți și 3 morți. Preșe
dintele Nicușor Dan, care până acum s-a ferit să acuze Moscova de loviturile asupra navelor care circulau în proximitatea apelor teritoriale autohtone, a explicat vineri, după atacul asupra navei Khorvy, că e vorba despre un „proces de escaladare” al Rusiei împotriva Ucrainei. La bordul Khorvy se aflau 10 ucraineni și 3 azeri, nava s-a răsturnat, iar operațiunea de salvare a reușit să recupereze 9 persoane în viață și un corp neînsuflețit.
Ministrul de Externe, Dan Neculăescu, a vorbit despre „atacul letal” care reprezintă „o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a libertății de navigație”, fără să menționeze Rusia, dar subliniind că România colaborează cu NATO pentru „accelerarea implementării capacităților suplimentare de supraveghere” convenite la Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic de acum trei zile.
Din punct de vedere militar, încă nu se văd soluții defensive
În urmă cu o săptămână, alte două vase au fost atacate de drone în apropiere de Sulina, dintre care una în interiorul apelor teritoriale autohtone.
Chiar dacă România, Bulgaria și mai ales Turcia ezită să arate mereu cu degetul spre Rusia pentru atacurile asupra vaselor comerciale, se înțelege că doar Moscova lovește porturile ucrainene și navele care se îndreaptă sau pleacă din aceste locuri.
Kremlinul își definește atacurile drept „represalii”, potrivit purtătorului său de cuvânt Dimitri Peskov, care a declarat pe 2 octombrie că Ucraina „trebuie să plătească”, iar scopul Rusiei e să oprească transporturile maritime de muniție, echipament și combustibil spre armata ucraineană.
În spatele acestei retorici sunt nave care transportă grâne și alte produse agricole, exporturi ucrainene boicotate de mai bine de trei ani. În același timp, ucrainenii ripostează: până acum au atacat 13 petroliere rusești aparținând flotei din umbră, plus baza navală și terminalul petrolier din Novorossiîsk.
Atacul produs la circa 10 mile de Sulina, deci în apele teritoriale românești, asupra navei comerciale Yara J, care transporta produse chimice și petroliere, schimbă miza juridică, deși din punct de vedere militar încă nu se văd soluțiile defensive. Apele teritoriale ale României reprezintă fâșia de mare lată de 12 mile de-a lungul țărmului țării, iar ofensiva rusească se joacă adesea la limita acestei frontiere, în vreme ce pe uscat și în spațiul aerian național incidentele se țin lanț de patru luni încoace.
Rusia a transformat Marea Neagră într-un spațiu al războiului
În vreme ce Rusia a transformat Marea Neagră într-un spațiu al războiului, Bulgaria încearcă să găsească o ecuație de apărare comună cu România, iar Turcia vrea să medieze. Președintele de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan, i-a spus lui Vladimir Putin de ziua lui, pe 7 octombrie, că Turcia e gata să faciliteze discuții între Moscova și Kiev.
Acum două zile, în convorbirea cu omologul său bulgar Rumen Radev, Erdogan a precizat din nou că ține legătura atât cu rușii, cât și cu ucrainenii, dar că nici unii, nici alții nu vor să accepte un moratoriu de oprire a focului, nici măcar în Marea Neagră.
În același timp, foști amirali turci critică retorica „Patriei Albastre” (Mavi Vatan), care nu protejează navele sub pavilionul țării. Patria Albastră e doctrina geopolitică maritimă a Turciei, care își revendică securitatea și drepturile economice ale Ankarei în mările din jur, inclusiv în spațiul pontic, cu exagerări istorice în subsidiar.
Frontiera maritimă a României e pusă, deci, la încercare tot mai des de Moscova, cu scopul intimidării, într-un crescendo periculos, ca un fel de atenționare că ar putea urma platforma Neptun Deep, de unde se extrage gaz, sau altceva mai grav sau mai delicat.
Bucureștiul se bazează în această etapă pe ajutorul NATO, fiindcă apărarea națională la malul mării e precară, Turcia se ocupă de propriile probleme, iar Bulgaria dispune și de pârghii amicale cu Rusia.
