O biorafinărie din Spania transformă deșeurile organice menajere și nămolul de epurare în materiale de acoperire, îngrășăminte și pungi biodegradabile. În Țările de Jos, o companie produce un component chimic pe bază de plante destinat fabricării de sticle, folii și fibre noi.
Împreună, acestea ilustrează modul în care Europa caută soluții pentru a-și reduce dependența de materiile prime fosile, abordare din care ar putea învăța lucruri utile și partenerii din afara Europei.
Ideea este simplă: folosirea de materiale regenerabile provenite din mediul terestru și marin, precum și de reziduuri și subproduse, pentru a fabrica produse care în prezent sunt obținute din petrol și gaze.
S-ar putea reduce astfel dependența Europei de resursele fosile importate și s-ar putea crea totodată industrii și piețe noi. Prin finanțarea acordată de UE pentru cercetare și inovare, unele dintre aceste idei pot să treacă de etapa de laborator și să ajungă pe piață.
„Știm că trebuie să renunțăm la resursele fosile”, a declarat profesorul Kevin O’Connor, microbiolog industrial la University College Dublin. „Mi-ar plăcea ca în viața de zi cu zi să vedem mai multe produse obținute din resurse de origine biologică, în locul celor din resurse fosile.”
Bioeconomia în viața de zi cu zi
Participanții la Summit-ul Global privind Bioeconomia din 2026 de la Dublin vor putea descoperi bioproduse, cum ar fi un tricou sport realizat din plastic pe bază de zahăr vegetal, o trotinetă cu cadru din cânepă și asfalt fabricat din lignină din lemn.
La standul întreprinderii comune pentru bioeconomia circulară în Europa (întreprinderea comună CBE) se pot degusta produse alimentare. Acest parteneriat public-privat în valoare de 2 miliarde de euro susține bioeconomia circulară a Europei.
Summit-ul din octombrie își propune să impulsioneze bioeconomia globală valorificând cunoștințele, promovând colaborarea și construind alianțe. Este, de asemenea, un eveniment organizat de președinția irlandeză a Consiliului UE și sprijinit prin programul Orizont Europa, programul UE de finanțare a cercetării și inovării.
În paralel, va avea loc reuniunea plenară a Forumului internațional pentru bioeconomie, care reunește experți guvernamentali în cercetare și inovare din întreaga lume.
Cele două evenimente vor prezenta inovații din domeniul bioeconomiei și vor lansa două inițiative noi: Alianța pentru bioeconomie în Europa, care are ca scop stimularea cererii de bioproduse, și Biblioteca internațională de soluții pentru bioeconomie, platformă online destinată schimbului de soluții verificate în domeniul bioeconomiei.
Pentru Europa, atractivitatea nu ține doar de aspectele de mediu. Folosirea mai multor resurse regenerabile și provenite din deșeuri ar putea reduce dependența de materiile prime fosile importate, creând în același timp noi locuri de muncă și industrii verzi. În 2023, producția și transformarea de biomasă au asigurat locuri de muncă pentru aproximativ 17 milioane de persoane în UE și au generat o valoare adăugată de 863 de miliarde de euro.
Noua Strategie a UE în domeniul bioeconomiei își propune să valorifice acest potențial prin încurajarea investițiilor, consolidarea piețelor de bioproduse și tehnologii pe bază de bioresurse, asigurarea unor surse mai durabile de biomasă și promovarea cooperării internaționale.
„Europa ar putea folosi fluxurile secundare din industria de prelucrare a alimentelor, deșeurile alimentare inevitabile și fluxurile secundare din agricultură pentru a accelera renunțarea la economia bazată pe combustibili fosili”, a declarat O’Connor, care prezidează comitetul științific al întreprinderii comune CBE.
Dezvoltarea de alternative la materialele pe bază de combustibili fosili este însă doar o parte din provocare. Trecerea unor tehnologii promițătoare de la stadiul de laborator la scara comercială poate fi dificilă.
„Universitățile concep soluții, dar trebuie să dezvoltăm tehnologii care să transfere rezultatele cercetării în industrie”, a afirmat O’Connor.
Plasticul pe bază de plante la scară largă
Una din piesele expuse la summit este un tricou sport realizat dintr-o fibră dezvoltată de Avantium, o companie olandeză specializată în materiale regenerabile. Fibra este fabricată din PEF, sau furanoat de polietilenă, un material plastic de origine biologică ce se utilizează în fabricarea de sticle, folii și fibre. Se începe cu FDCA, adică cu acid 2,5-furandicarboxilic, obținut din zaharuri vegetale.
Proiectul PEFerence, finanțat de UE, a sprijinit construirea de către Avantium a primei instalații comerciale din lume destinate producției de FDCA. Primul lot de FDCA produs de fabrică a fost anunțat pe 28 septembrie, un pas înainte către vânzările comerciale preconizate pentru sfârșitul anului.
„Avem nevoie de sirop cu conținut ridicat de fructoză, care poate proveni din diverse materii prime, dar în fabrica noastră principală folosim amidonul rămas din grâul utilizat pentru obținerea de proteine alimentare”, a declarat Ingrid Goumans, inginer chimist responsabil cu relațiile publice la Avantium.
Datorită subvenției acordate de UE, compania a putut, de asemenea, să atragă investiții private suplimentare în valoare de 20 de milioane de euro pentru construirea biorafinăriei din Delfzijl, Țările de Jos, proiectată să producă 5 kilotone pe an (KTA).
„În industria chimică, 5 KTA este foarte puțin. În continuare, ne propunem să atingem 100 KTA”, a declarat Goumans.
Avantium afirmă că are acorduri cu peste 20 de companii care intenționează să folosească PEF provenit de la fabrica sa principală, printre care se numără producătorul de adezivi Henkel, Albert Heijn, un mare lanț olandez de supermarketuri, precum și producători de cosmetice care înlocuiesc polimerii pe bază de combustibili fosili.
„Materialul obținut este 100% de origine biologică”, a spus Goumans, explicând că PEF-ul este mai rezistent decât PET-ul, cu care se aseamănă oarecum, și reușește mai bine să țină dioxidul de carbon în interior și să împiedice pătrunderea oxigenului, ceea ce contribuie la menținerea prospețimii băuturilor și alimentelor.
Concurența pe preț
Producerea unui material pentru producția comercială nu este însă suficientă, trebuie să concureze și din punct de vedere al prețului cu alternativele consacrate pe bază de combustibili fosili.
„Un obstacol important este adesea costul biomaterialelor și bioproduselor, care pot fi mai scumpe decât produsele bazate pe combustibili fosili”, a declarat dr. Sven Wydra de la Institutul Fraunhofer pentru sisteme și cercetare în domeniul inovării din Germania.
Wydra coordonează proiectul ShapingBio, finanțat de UE, care analizează cum pot politicile, finanțarea și cooperarea intersectorială să contribuie la introducerea pe piață a inovațiilor din domeniul bioeconomiei.
„Trebuie să te extinzi ca să-ți optimizezi procesele și să ai o eficiență mai mare”, a declarat el. Reglementările pot crea însă și obstacole, a adăugat el. Concepute adesea pentru industriile tradiționale bazate pe combustibili fosili, ele trebuie actualizate pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru bioproduse.
Transformarea deșeurilor în produse
Aceeași provocare vizează și tehnologiile care folosesc deșeurile ca materie primă.
În Zaragoza, Spania, compania Urbaser, specializată în managementul de mediu și gestionarea deșeurilor, a construit o biorafinărie unică în felul său, care transformă deșeurile organice menajere și nămolul de epurare în produse noi. Activitatea a fost susținută prin proiectul CIRCULAR BIOCARBON, finanțat de UE.
Aceste produse sunt biopolimeri pentru pungi compostabile și folii agricole, îngrășăminte și amelioratori de sol, materiale de acoperire și grafen ecologic obținut din carbon recuperat din deșeuri urbane, nu din surse fosile.
„Putem reduce cantitatea de deșeuri organice care ajung în depozitele de deșeuri sau care sunt direcționate către procese de tratare cu valoare redusă”, a declarat dr. Eduardo Fernández Giménez, directorul Departamentului de inovare de la Urbaser.
Recuperarea carbonului și a nutrienților transformă deșeurile în materiale și produse noi.
„Prima schimbare necesară este să nu mai privim deșeurile organice doar ca pe ceva ce trebuie eliminat și să începem să le considerăm o materie primă urbană regenerabilă”, a declarat Fernández Giménez.
Întreprinderea comună CBE, înființată în 2021, sprijină acest tip de extindere. Predecesoarea sa, întreprinderea comună pentru bioindustrii, a început în 2014 ca parteneriat între Comisia Europeană și consorțiul bioindustriilor. Până la sfârșitul anului 2025, cele două programe au sprijinit împreună peste 240 de proiecte, iar numărul de membri ai consorțiului a crescut de la 30 la câteva sute.
Construirea parteneriatelor
Noua strategie a UE în domeniul bioeconomiei face apel la investiții, piețe mai puternice pentru bioproduse, o aprovizionare sustenabilă cu biomasă și un angajament internațional. Transpunerea în practică a acestor obiective va varia însă de la o țară la alta în Europa, dat fiind că regiunile dispun de resurse diferite.
În Scandinavia, de exemplu, reziduurile forestiere, precum scoarța, rumegușul și crengile, ar putea fi descompuse în componentele lor de bază și folosite în producția de substanțe chimice, materiale sau ingrediente alimentare, alimentând lanțurile valorice locale. Pentru construirea acestor lanțuri valorice este nevoie de parteneriate noi.
„Adesea avem nevoie de colaborări noi cu cei care nu au mai lucrat împreună până acum”, a spus Wydra. De exemplu, este posibil ca fermierii sau întreprinderile forestiere să fie nevoite să colaboreze cu industria chimică sau cu cea a materialelor plastice în aval.
„Este nevoie de centre care să reunească actori diferiți din sectoare cu contexte, reglementări, competențe tehnice și interese comerciale destul de diferite”, a afirmat el.
Participanții la summit-ul de la Dublin pot vizita, de asemenea, biorafinăria-pilot locală din Tipperary pentru a vedea eforturile de extindere a biotehnologiei și a producției biotehnologice cu resurse irlandeze.
Unele materii prime folosite de fabricile din domeniul bioeconomiei din întreaga Europă vor fi deșeuri, iar altele vor proveni din culturi agricole recente, a declarat O’Connor, care prezidează și Fundația irlandeză pentru bioeconomie.
„Schimbările climatice și renunțarea la resursele fosile nu sunt o problemă doar în Europa, ci în toată lumea.”
„Poate că avem o tehnologie viabilă din punct de vedere tehnic, dar avem în continuare nevoie de investiții, de reglementări adecvate, de parteneri industriali și de piețe ca s-o dezvoltăm la scară comercială”, a declarat Fernández Giménez.
Forumurile internaționale ajută autoritățile publice, întreprinderile, cercetătorii și investitorii să facă schimb de experiență și să construiască parteneriate. Adevăratul test este dacă produsele de uz cotidian, de la ambalaje la îngrășăminte, se pot face din ce în ce mai mult din resurse biologice și din deșeuri, mai degrabă decât din materii prime fosile.
Articol scris de Anthony King
Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista UE pentru cercetare și inovare.
Cercetarea prezentată în acest articol a fost finanțată prin programul Orizont al UE.
Mai multe informații
- ShapingBio (CORDIS)
- Site-ul proiectului ShapingBio
- PEFerence (CORDIS)
- Site-ul proiectului PEFerence
- CIRCULAR BIOCARBON (CORDIS)
- Site-ul proiectului CIRCULAR BIOCARBON
- Strategia UE în domeniul bioeconomiei
- Întreprinderea comună pentru bioeconomia circulară în Europa
- Summit-ul global privind bioeconomia din 2026
- Forumul internațional privind bioeconomia
