Așezat la biroul din dormitorul său, în orașul belgian Dendermonde, Gert Everaert obișnuia să privească râul Scheldt. Treceau șlepuri și bărci mici. Veneau păsări în căutare de pește. Însă râul mai ducea și altceva, mai puțin pitoresc – un șir neîntrerupt de gunoaie și deșeuri de plastic.
„Oamenii opreau mașinile și aruncau gunoaiele direct în apă”, își amintește el. „Pluteau tot felul de deșeuri. Asta mă făcea să mă simt întotdeauna incredibil de trist.”
Astăzi, dl Everaert nu mai este doar un simplu observator. În calitatea sa de director adjunct pentru cercetare la Institutul Marin din Flandra, el conduce în prezent proiectul INSPIRE, o inițiativă majoră de cercetare finanțată de Uniunea Europeană, care reunește oameni de știință și inovatori din 13 țări ale UE, plus Serbia și Thailanda.
Obiectivul lor este ambițios, dar clar: să pună capăt prezenței plasticului în râuri înainte de a ajunge în ocean – și să împiedice de la bun început pătrunderea lui în apele noastre.
Echipa INSPIRE dezvoltă în prezent o gamă largă de instrumente noi care să ajute la curățarea râurilor europene, de la sisteme inteligente de detectare cu drone și camere bazate pe AI, la procese de curățare capabile să capteze chiar și particulele mici de plastic. Echipa lucrează și în amonte, încercând să oprească plasticul la sursă, înainte de a ajunge în râuri.
De ce sunt importante râurile
Atunci când se gândesc la poluarea apelor cu materiale plastice, oamenii își imaginează adesea insule mari de gunoaie plutind în mijlocul oceanului sau plaje acoperite de deșeuri. Însă o mare parte din aceste materiale plastice și-au început periplul în apele interioare.
„Cea mai mare parte a plasticului care ne poluează oceanele provine din râuri”, explică dl Everaert. „Cu cât așteptăm mai mult să îl colectăm, cu atât mai mult se descompune în microplastice și se răspândește. Curățarea râurilor este cea mai eficientă metodă de a combate poluarea, pe lângă prevenirea poluării de la bun început.”
INSPIRE face parte dintr-un efort european mai amplu de reducere a poluării cu plastic. Uniunea Europeană și-a propus ca, până în 2030, să reducă cu 50% deșeurile de plastic din larg și cu 30% microplasticele eliberate în mediu. Râurile vor fi esențiale pentru îndeplinirea acestor obiective.
Spre deosebire de proiectele de curățare a oceanelor, care se ocupă de deșeuri deja dispersate pe scară largă, abordările bazate pe râuri le permit cercetătorilor să intervină mai aproape de sursă – înainte ca plasticul să se dezintegreze în particule mai mici și mai greu de eliminat.
Oprirea la sursă
Atunci când vine vorba despre poluare, prevenirea este chiar mai importantă decât eliminarea. Odată intrat în rețeaua hidrografică, plasticul începe să se degradeze. În cele din urmă, se descompune în particule microscopice care sunt extrem de dificil – uneori imposibil – de recuperat.
Printre domeniile-țintă indicate de dl Everaert se numără ambalajele.
„În zilele noastre, legumele sunt adesea ambalate în plastic, pentru a se păstra proaspete mai mult timp. Derulăm în prezent teste pentru a vedea dacă putem înlocui plasticul cu chitosan, o peliculă biodegradabilă obținută din crustacee.”
O altă țintă este plasticul utilizat în agricultură. Fermierii folosesc pe scară largă folii de mulcire din plastic, cu care acoperă solul pentru a proteja culturile și a reține umiditatea. Însă fragmente din aceste folii rămân adesea în sol mult timp după utilizare. Cercetătorii INSPIRE testează în prezent biopolimeri care să poată înlocui materialele respective și care să se degradeze în mod natural în loc să se acumuleze.
Aceste alternative sunt testate pe terenuri agricole din întreaga Europă. Ideea nu este doar de a inventa materiale noi, ci și de a se asigura că acestea funcționează în condiții reale.
De la Dunăre la Douro
În prezent, cercetătorii INSPIRE dezvoltă și testează 20 de tehnologii diferite pe șase râuri europene, inclusiv râul Scheldt din Belgia, Rinul din Țările de Jos, Dunărea din România și Douro din Portugalia.
Diversitatea este intenționată.
„Poluarea cu plastic include numeroase tipuri de polimeri, cu forme și dimensiuni diferite”, declară dl Everaert. „Poluarea din Dunăre este diferită de cea de pe râul Scheldt. Nu există o soluție universal valabilă.”
Pe unele râuri plutesc deșeuri de mari dimensiuni. În altele există deșeuri de plastic mai fragmentate sau industriale. Condițiile meteorologice, traficul maritim, urbanizarea și sistemele locale de gestionare a deșeurilor influențează tot ceea ce ajunge în apă.
Pentru a înțelege și a urmări mai bine poluarea, cercetătorii instalează drone și camere bazate pe AI care pot detecta și clasifica automat deșeurile de plastic de pe malurile râurilor și de la suprafața apei. Aceste sisteme ajută autoritățile să identifice punctele critice și să acționeze mai rapid.
Mai subțiri decât firul de păr
Cercetătorii dezvoltă, de asemenea, tehnologii de eliminare a plasticului din apă indiferent de forme sau de dimensiuni. Una dintre cele mai problematice surse de poluare este și cea mai dificil de observat: microplasticele și nanoplasticele.
Microplasticele sunt particule mai mici de 5 milimetri. Nanoplasticele sunt și mai mici, având diametrul de sub un micrometru. Comparativ, diametrul unui fir de păr uman este de aproximativ 70 de micrometri.
Aceste particule se găsesc în prezent aproape peste tot – în apă, în sol, în aer, chiar și în interiorul corpului uman. Oamenii de știință continuă să investigheze toate implicațiile acestora asupra sănătății, dar cercetările timpurii sugerează posibile legături cu inflamația și cu alte probleme de sănătate, inclusiv cancerul, alergiile și tulburările sistemului imunitar.
Delvec, o întreprindere de nanomateriale din Grecia implicată în proiectul INSPIRE, dezvoltă în prezent o modalitate de eliminare a celor mai mici particule de plastic din apă.
„Cred că microplasticele și nanoplasticele sunt pentru noi ceea ce a fost azbestul pentru generația anterioară”, a declarat Jeorge Deligiannakis, directorul general al Delvec. „Abia acum începem să înțelegem care sunt riscurile, dar trebuie să învățăm cum să le eliminăm.”
Delvec a creat un prototip de filtru care captează nanoplasticele fără a bloca debitul de apă. Filtrul este acoperit cu nanomateriale special concepute, care atrag particulele de plastic.
„Este ca o pulbere reactivă pe suprafața filtrului”, explică Deligiannakis. „Aceasta prinde nanoparticulele de plastic din apa care trece prin filtru.”
Prototipul a fost deja testat în Slovenia. El trebuie însă produs la scară mai largă pentru a gestiona volumele mult mai mari prelucrate în stațiile de epurare a apelor uzate.
„Următorul pas este producția la scară industrială”, a declarat Deligiannakis. „Trebuie să îl facem suficient de solid pentru a putea fi utilizat în instalațiile mari de epurare.”
Oprirea deversărilor de plastic
Cercetătorii INSPIRE își vor continua colaborarea până în primăvara anului 2027. Până atunci, echipa speră să furnizeze nu numai tehnologii individuale, ci și un model practic care să poată fi pus în aplicare în întreaga Europă.
„Trebuie să oprim deversările de plastic”, declară dl Everaert. „Majoritatea deșeurilor de plastic se acumulează în râuri și pot ajunge, în cele din urmă, în ocean.”
În același timp, subliniază el, râurile nu sunt doar căi navigabile, ci și ecosisteme de sine stătătoare, bogate în biodiversitate și esențiale pentru comunitățile umane.
Pentru dl Everaert, această misiune rămâne profund personală. Râul pe care îl observa când era copil face acum parte dintr-un efort european de regândire a modului de utilizare, gestionare și prevenire a plasticului.
Dacă proiectul INSPIRE va avea succes, imaginea deșeurilor duse de ape ar putea rămâne ceva de domeniul trecutului. În loc să ducă materiale plastice spre mare, râurile Europei ar putea fi din nou curate.
Articol scris de Tom Cassauwers
Acest articol a fost publicat inițial în revista „Horizon”, publicația pentru cercetare și inovare a Uniunii Europene.
Studiile menționate în acest articol au fost finanțate prin Programul Orizont al Uniunii Europene.
Mai multe informații:
- INSPIRE (CORDIS)
- Site-ul proiectului INSPIRE
- Strategia UE privind materialele plastice
- Misiunea UE: Refacerea oceanelor și a apelor noastre până în 2030